Colecția de mori a Muzeului ASTRA din Pădurea Dumbrava Sibiului a fost admirată, vara aceasta, de aproape 100.000 de vizitatori, conform unui comunicat remis vineri.

"Morile de vânt din colecția Muzeului în aer liber sunt mori pivotante, adică ele se pot roti în jurul unui ax central, pentru a permite captarea optimă a energiei vântului. Acest ax central este cunoscut sub numele de babalâc și are rolul de a menține verticalitatea corpului morii", explică muzeograful Ștefan Păucean, directorul Muzeului Civilizației Populare Tradiționale 'ASTRA'.

 

 

Patrimoniul tehnic preindustrial de care dispune Muzeul Civilizației Populare Tradiționale 'ASTRA' reușește prin variabilitatea constructivă și tipologică să ilustreze disponibilitatea pentru creație tehnică a poporului român. Acest lucru este posibil datorită contactelor și influențelor multiple menținute cu Europa Occidentală medievală.

Morile sunt amplasate tematic și tipologic în incinta muzeului, avându-se în vedere repartiția din punct de vedere constructiv al energiei utilizate pentru măcinatul cerealelor, dar și principiile geografice și etnogeografice de proveniență.

În țara noastră, primele atestări documentare și tehnico-funcționale ale morilor de vânt, spre exemplu, datează de la mijlocul secolului al XVI-lea, cele mai frecvente întâlnindu-se în Dobrogea și Basarabia. Dobrogea (cu județele Tulcea și Constanța) a reprezentat zona cu cea mai mare răspândire și utilizare a morilor de vânt și asta datorită condițiilor geo-morfologice (vânturi puternice și rețea hidrografică deficitară). Ancheta industrială întreprinsă în anii 1901-1902 în spațiul principatelor istorice românești a evidențiat un număr de 437 de mori de vânt funcționale doar în județul Tulcea.

În colecția Muzeului ASTRA se regăsesc mori de vânt care se rotesc cu întreg corpul instalației pentru captarea energiei eoliene. Muzeul mai dispune de o moară căciulată (sau olandeză) în cadrul căreia doar cupola se învârte pentru receptarea și transmiterea energiei vântului la instalațiile de măcinat.

În Muzeul în Aer Liber se mai poate admira un exemplar inedit în colecțiile muzeale din România și anume o moară dispusă pe un soclu de piatră cu un sistem de douăsprezece vele de pânză. Astfel, întregul sistem de receptare și transmitere a energiei mecanice la instalația de măcinat este mult mai ușor și eficient. Acest tip de moară era foarte răspândit și utilizat în tot bazinul Mării Mediterane (moara se mai numește și de tip mediteranean) zonele cele mai reprezentative fiind sudul Greciei și litoralul estic al Mării Mediterane.

În lunile iunie, iulie și august, 99.422 de vizitatori au trecut pragul Muzeului în aer liber, unde sunt expuse 23 de tipuri de mori, toate în stare bună de funcționare. Morile de vânt expuse aici au aproape 15 metri înălțime, iar cea mai veche moară din muzeul sibian a fost construită în 1833.

AGERPRES