Încrederea populaţiei faţă de mediul de business şi de toate instituţiile a scăzut alarmant comparabil cu pragurile cele mai joase atinse la începutul crizei financiare, în 2009, relevă Barometrul Încrederii (Trust Barometer) pentru anul 2015, elaborat de compania de relaţii publice Edelman.

Potrivit studiului, încrederea populaţiei în guvern, mediul de afaceri, media şi ONG-uri este sub 50 la sută, în două treimi dintre ţări, incluzând Statele Unite, Germania şi Japonia. Publicul informat este la fel de neîncrezător, înregistrând niveluri ale încrederii sub 50 la sută, în jumătate dintre cele 27 de ţări incluse în cercetare, se arată într-un comunicat trasnmis de Links Associates, afiliat Edelman în România.

"Scăderea dramatică a încrederii în toate instituţiile a fost determinată de evenimentele inimaginabile şi imprevizibile care s-au întâmplat în 2014. Răspândirea Ebola în Africa de Vest; dispariţia avionului 370 aparţinând Malayisian Airlines însoţită de alte două catastrofe aeriene; arestarea unor oficiali guvernamentali din China; invadarea Ucrainei de către Rusia; scandalul legat de manipularea ratelor de schimb de către şase bănci la nivel global; numeroase atacuri la siguranţa datelor, cel mai recent fiind atacul asupra Sony de către o ţară suverană, toate acestea au zguduit încrederea lumii" , susţine Richard Edelman, preşedinte şi CEO al Edelman.

Anul acesta marchează sfârşitul unei perioade de refacere a încrederii în mediul de business, întrucât încrederea în această instituţie a scăzut în două treimi dintre pieţe şi este în prezent sub 50 de procente în 14 ţări, cea mai gravă situaţie din 2008.

Cele mai abrupte scăderi ale încrederii în mediul de business le-au înregistrat Canada (15 puncte ajungând până la 47 la sută), Germania (12 puncte până la 45 la sută), Australia (11 puncte până la 48 la sută) şi Singapore (10 puncte până la 61 la sută).

Guvernul rămâne însă cel mai puţin de încredere instituţie pentru al patrulea an consecutiv, cu niveluri de încredere sub 50 de procente în 19 din cele 27 de ţări studiate, incluzând SUA (41 la sută), Marea Britanie (43 la sută) şi Japonia (40 la sută).

Pentru prima dată, 60 la sută dintre ţări nu au încredere în media ca instituţie, iar motoarele de căutare se bucură acum de o mai mare încredere ca sursă de ştiri şi informaţie (64 la sută) faţă de media tradiţională (62 la sută).

Totodată, încrederea în ONG-uri este în declin pentru a doua oară, însă organizaţiile neguvernamentale rămân în continuare cea mai de încredere instituţie. Astfel, în 19 din 27 de ţări, încrederea în ONG-uri a scăzut sau a rămas la acelaşi nivel ca în anii trecuţi, înregistrând o scădere dramatică în Marea Britanie (16 puncte) şi în China (12 puncte).

Potrivit documentului, aproape două treimi din respondenţi (63 la sută) refuză să cumpere produse sau servicii de la o companie în care nu au încredere, în timp ce 58 la sută vor critica acele produse/servicii în faţa prietenilor sau a colegilor. De cealaltă parte, 80 la suţă dintre cei chestionaţi aleg să cumpere produse ale companiilor în care au încredere, 68 la sută recomandând acele companii prietenilor.

Pentru prima dată, Barometrul Încrederii a analizat legătura dintre nivelul de încredere şi inovaţie, arătând că problemele legate de încredere împiedică acceptarea dezvoltărilor tehnologice.

Astfel, majoritatea respondenţilor cred că ritmul de inovare este prea rapid (51 la sută) şi că acesta este condus de lăcomie (54 la sută) şi constrângeri legate de creşterea afacerilor (66 la sută), în timp ce doar (24 la sută) cred că acesta este determinat de dorinţa de a face ca lumea să fie un loc mai bun.

Mai mult de jumătate dintre participanţii la studiu (55 la sută) cred că marile companii nu fac suficiente teste pentru produsele inovatoare.

"Ritmul schimbării nu a fost niciodată mai rapid iar inovaţia a devenit un imperativ, mai mult decât orice altceva, pentru succesul unei afaceri. Inovaţia ar trebui să fie un accelerator al încrederii, ceea ce nu este astăzi. A inventa nu mai este suficient. Este nevoie de o nouă poveste între companie şi individ, una în care companiile trebuie să demonstreze că inovaţiile sunt în mod sigur bazate pe cercetări independente, că asigură beneficii atât pentru indivizi, cât şi pentru societate şi că sunt dedicate protecţiei datelor clienţilor", a mai arătat Richard Edelman.

Emiratele Arabe Unite, India şi Indonezia, primele trei ţări ca nivel de încredere, sunt şi cele mai deschise în acceptarea inovaţiei. La celălalt pol, câteva ţări europene, incluzând Germania, Franţa şi Spania, plus Japonia şi Coreea, care sunt la capătul de jos în topul încrederii, sunt mult mai puţin deschise spre acceptarea dezvoltărilor tehnologice.

În general, pieţele în curs de dezvoltare sunt mult mai deschise la inovaţie decât cele dezvoltate (65 de procente versus 44 de procente).

Nivelurile de încredere variază semnificativ în funcţie de tipul inovaţiei. Încrederea este mai mare în inovaţiile care privesc tehnologiile folosite pentru serviciile financiare şi industria de sănătate, precum plăţile electronice şi pe mobil (69 la sută) sau gadget-urile care monitorizează starea de sănătate şi efortul fizic (59 la sută).

Pe de altă parte, inovaţiile din sectoare precum energia şi industria alimentară, precum fracturarea hidraulică şi organismele modificate genetic, sunt văzute cu mult mai mult scepticism.

Doar 35 la sută din respondenţi au încredere în dezvoltarea şi implementarea organismelor modificate genetic, deşi sectorul alimentar şi al băuturilor este unul dintre cele mai de încredere (67 la sută).

Printre acţiunile indicate ca generatoare de încredere pentru industrie în vederea implementării unor inovaţii se numără: publicarea rezultatelor testelor astfel încât ele să fie analizate (80 la sută), parteneriate cu terţi credibili – instituţii academice (75 la sută), efectuarea de teste clinice sau beta teste (71 la sută).

Barometrul Încrederii, realizat în 27 de ţări, pentru al 15-lea an consecutiv, a constat în aplicarea unui sondaj sub formă de interviu online de 20 de minute. Sondajul a fost realizat între 13 octombrie şi 24 noiembrie 2014, pe un eşantion de 27.000 de respondenţi şi un extra eşantion de 6.000 de indivizi din categoria persoanelor informate cu vârste cuprinse între 25 şi 64 de ani. Toţi respondenţii din categoria public informat au îndeplinit următoarele criterii: absolvenţi de facultate, venit mediu superior pentru categoria de vârstă din ţara de origine, cititor sau telespectator al presei de business/ştiri de cel puţin câteva ori pe săptămână, interesat de probleme legate de politici publice pe care le urmăreşte în ştiri măcar de câteva ori pe săptămână.