Guvernul României ştia de intenţia Ungariei de a cumpăra terenuri în Transilvania încă de pe vremea lui Emil Boc. Scandalul izbucnit în aceste zile scoate la iveală amploarea investiţiilor străine în agricultura autohtonă.
Discuţiile generate de posibilitatea ca autorităţile de la Budapesta să lanseze un program de susţinere a cetăţenilor unguri care doresc să achiziţioneze terenuri agricole în Transilvania sunt departe de a se fi încheiat. Totul a pornit după ce un oficial al ambasadei Ungariei la Bucureşti a declarat unui jurnalist maghiar că guvernul condus de Viktor Orban va plăti rentă viageră cetăţenilor români de etnie maghiară care deţin sau cumpără teren în România şi îl cedează spre exploatare statului ungar.
Se ştia de pe vremea lui Boc Autorităţile maghiare au negat informaţia, dar au admis că ideea a fost lansată la o întâlnire care a avut loc în decembrie 2013, la Târgu Mureş. Totuşi, se pare că ideea este mai veche.
Fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat pentru EVZ că la nivelul Guvernului se ştia de mult timp de posibilele intenţii ale Budapestei. "Dacă serviciile noastre nu ar fi ştiut (de aceste intenţii, n.r.), înseamnă că le plătim degeaba. Dacă eu ca ministru nu ştiam, nu începeam demersurile în 2010 pentru a obţine amânarea liberalizării pieţei funciare", ne-a precizat Valeriu Tabără. La acea vreme, România obţinuse semnătura Poloniei, Slovaciei, Ungariei şi Cehiei şi acordul de principiu al Germaniei pentru a amâna momentul de la care piaţa terenurilor ar fi trebuit liberalizată, spune Tabără. Proiectul a murit, după căderea guvernului Boc. Miza economică... Fermierii români se tem că străinii, mai bogaţi decât agricultorii noştri, vor pune mâna pe cele mai bune pământuri şi spun că miza acestui scandal este legată de asigurarea securităţii alimentare a României.
Preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, spune că străinii cultivă terenul din ţara noastră, profitând de pământul roditor şi mâna de lucru ieftină, dar vând recolta în ţările de origine. Acolo, grâul românesc este procesat în specialităţi sau folosit pentru hrana animalelor, care sunt apoi importate în România şi vândute consumatorilor români la preţuri mai mari decât dacă aceste produse ar fi fost procesate în ţară.
În prezent, potrivit datelor LAPAR, investitorii străini dețin în proprietate circa un milion de hectare de teren arabil și au în arendă aproximativ alte două milioane, dintr-un total de 9,4 milioane de hectare, cât este suprafața arabilă a României. Conform legii vânzării terenurilor agricole adoptată de deputați, aceștia vor avea întâietate la cumpărare, astfel că, spune Baciu, vor ajunge să controleze suprafețe din ce în ce mai întinse. ... şi politică Pe de altă parte, există şi o miză politică. "Dacă aş fi prim-ministrul Ungariei, aş da bani pentru cumpărarea de terenuri agricole în România. Când deţii terenuri pe suprafeţe mari, beneficiezi de uzufruct şi poţi să declari ce vrei pe el. Israelul şi-a cumpărat ţara proprietate cu proprietate de la arabi şi acum e stat independent", apreciază Valeriu Tabără.
Nici Dimitrie Muscă, directorul Combinatului Agroindustrial Curtici, din Arad, nu priveşte cu ochi buni declaraţiile oficialului maghiar. Acesta apreciază că înstrăinarea terenurilor ar fi o greşeală fatală. "Este datoria autorităţilor statului să facă orice pentru ca aceste terenuri să nu fie vândute", spune cel care a transformat un CAP într-o companie cu profituri anuale de peste un milion de euro. Muscă a spus că în Ungaria a existat la un moment dat o iniţiativă de a impune pedeapsa cu închisoarea celor care vând terenurile străinilor. Capra vecinului Contactat de EVZ, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, nu a dorit să comenteze informaţiile legate de posibilele intenţii ale Guvernului ungar. El a dat vina pe preşedintele Traian Băsescu, că nu a promulgat mai devreme legea privind vânzarea terenurilor agricole. s-ar fi adoptat mai repede legea, românii ar fi avut drept de preempţiune la achiziţie", a spus Constantin. Totuşi, Executivul adoptat proiectul pe 20 noiembrie 2013, iar acesta a devenit lege, prin votul deputaţilor din 17 decembrie 2013, după un lung şir de discuţii în comisii, în urma cărora a ieşit o lege criticată extrem de dur de fermieri.
