Secretarul de stat în MAI Raed Arafat a declarat sâmbătă că lumea se așteaptă de la sistemele de urgență să facă "minuni" în cazul producerii unui cutremur, însă șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a subliniat că dezastrele sunt imprevizibile și un rol important îl are educarea populației.
"Sistemul de Urgență este în continuă pregătire. Lumea de așteaptă de la noi să fim pregătiți și să facem minuni. Din păcate, minuni nu se pot face la dezastre. Oricât ne pregătim pentru dezastre, dezastrele sunt imprevizibile, nu știm cum vor fi, nu știm cum vor apărea, când vor apărea și atunci noi avem un rol — să ne pregătim. (...) Cutremurul din 1977 a avut un impact major, impact care a dus la decesul și rănirea unui număr mare de oameni, într-o țară care avea resurse limitate la momentul respectiv și care avea mijloace limitate cu care să se lupte cu acel fenomen. 1.500 de decedați, 11.300 de răniți, 35.000 de locuințe afectate", a declarat Arafat, în cadrul unei sesiuni de comunicări, organizată de Academia Română cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a subliniat că, în ultimii ani, autoritățile s-au concentrat, printre altele, și pe educarea populației în cazul producerii unor dezastre.
Un exemplu în acest sens îl constituie modul în care s-a acționat în incendiul de la Clubul Bamboo.
"Evitarea unui dezastru de la Bamboo a fost pentru că, după Colectiv, pompierii au mers și au instruit fiecare club din București, cum să evacueze și să scoată oamenii de acolo, și au recunoscut cei de la Bamboo că au fost instruiți de pompieri cum să evacueze oamenii în caz de incendiu și că au acționat conform instrucțiunilor. Când au ajuns pompierii, oamenii erau deja evacuați din zona de pericol. Pe asta trebuie să lucrăm — pe pregătire. (...) Considerăm că primul factor important în astfel de dezastre este individual. Dacă omul de rând este pregătit, dacă fiecare dintre noi este pregătit și știe cum să se comporte în primele minute, deja putem salva vieți din momentul respectiv", a afirmat Arafat.
Raed Arafat a mai spus că a discutat cu Primăria Capitalei despre un spital model, care să poată funcționa autonom în cazul producerii unui cutremur.
"Am avut o discuție cu Primăria Municipiului București ca să facem un spital model, care să fie pregătit să facă față cutremurului, nu numai ca și clădire, dar și ca funcționalitate, pentru că după cutremur spitalul trebuie să asigure asistență celor care vin și atunci echipamentele trebuie să fie funcționale, să aibă surse de energie, surse de apă independente, având în vedere că utilitățile vor eșua în perioada respectivă pentru un anumit timp", a precizat Arafat.
Secretarul de stat a enumerat acțiunile organizate de DSU și IGSU în ultima perioadă.
"Anul trecut, am semnat parteneriate cu Crucea Roșie, cu diverse organizații, pentru că avem nevoie de ele în timpul unei calamități, dar avem nevoie să stabilim din timp cum o să lucrăm împreună. Este foarte greu să stabilești în timpul calamității cum vei colabora cu cineva, mai ales dacă acel cineva nu a participat din timp la exerciții, pregătire și concepții. Tot pe partea de educație, IGSU a lansat un joc pentru copii, pentru ca aceștia să conștientizeze riscurile și cum să le elimine. Prin copii putem ajunge și la adulți. De asemenea, au fost efectuate exerciții de alertare la nivelul întregii țări. Am avut două exerciții, unul de alertare, care nu era planificat, nimeni nu știa când va fi organizat, doar două persoane: eu și ministrul de atunci al Internelor. Exercițiul a fost declanșat noaptea și am reușit ca, în două ore, să alertăm și să mobilizăm peste 6.000 de pompieri, peste 500 de medici-asistenți de la ambulanță. Un alt exercițiu a fost în noiembrie 2016, când am alertat echipe în toată țara", a mai spus Arafat.
Academia Română a organizat sâmbătă o sesiune de comunicări cu tema "Evaluarea integrată a riscurilor naturale din România — 40 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977", cu participarea unor specialiști, academicieni și profesori de la Universitatea Tehnică de Construcții București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Universitatea din București, Institutul de Geografie al Academiei Române, Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", Academia de Științe Tehnice din România.
În cadrul evenimentului, au fost prezentate rezultatele proiectului RO-RISK — "Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național", derulat în perioada martie-decembrie 2016, coordonat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă.
AGERPRES
"Sistemul de Urgență este în continuă pregătire. Lumea de așteaptă de la noi să fim pregătiți și să facem minuni. Din păcate, minuni nu se pot face la dezastre. Oricât ne pregătim pentru dezastre, dezastrele sunt imprevizibile, nu știm cum vor fi, nu știm cum vor apărea, când vor apărea și atunci noi avem un rol — să ne pregătim. (...) Cutremurul din 1977 a avut un impact major, impact care a dus la decesul și rănirea unui număr mare de oameni, într-o țară care avea resurse limitate la momentul respectiv și care avea mijloace limitate cu care să se lupte cu acel fenomen. 1.500 de decedați, 11.300 de răniți, 35.000 de locuințe afectate", a declarat Arafat, în cadrul unei sesiuni de comunicări, organizată de Academia Română cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a subliniat că, în ultimii ani, autoritățile s-au concentrat, printre altele, și pe educarea populației în cazul producerii unor dezastre.
Un exemplu în acest sens îl constituie modul în care s-a acționat în incendiul de la Clubul Bamboo.
"Evitarea unui dezastru de la Bamboo a fost pentru că, după Colectiv, pompierii au mers și au instruit fiecare club din București, cum să evacueze și să scoată oamenii de acolo, și au recunoscut cei de la Bamboo că au fost instruiți de pompieri cum să evacueze oamenii în caz de incendiu și că au acționat conform instrucțiunilor. Când au ajuns pompierii, oamenii erau deja evacuați din zona de pericol. Pe asta trebuie să lucrăm — pe pregătire. (...) Considerăm că primul factor important în astfel de dezastre este individual. Dacă omul de rând este pregătit, dacă fiecare dintre noi este pregătit și știe cum să se comporte în primele minute, deja putem salva vieți din momentul respectiv", a afirmat Arafat.
Raed Arafat a mai spus că a discutat cu Primăria Capitalei despre un spital model, care să poată funcționa autonom în cazul producerii unui cutremur.
"Am avut o discuție cu Primăria Municipiului București ca să facem un spital model, care să fie pregătit să facă față cutremurului, nu numai ca și clădire, dar și ca funcționalitate, pentru că după cutremur spitalul trebuie să asigure asistență celor care vin și atunci echipamentele trebuie să fie funcționale, să aibă surse de energie, surse de apă independente, având în vedere că utilitățile vor eșua în perioada respectivă pentru un anumit timp", a precizat Arafat.
Secretarul de stat a enumerat acțiunile organizate de DSU și IGSU în ultima perioadă.
"Anul trecut, am semnat parteneriate cu Crucea Roșie, cu diverse organizații, pentru că avem nevoie de ele în timpul unei calamități, dar avem nevoie să stabilim din timp cum o să lucrăm împreună. Este foarte greu să stabilești în timpul calamității cum vei colabora cu cineva, mai ales dacă acel cineva nu a participat din timp la exerciții, pregătire și concepții. Tot pe partea de educație, IGSU a lansat un joc pentru copii, pentru ca aceștia să conștientizeze riscurile și cum să le elimine. Prin copii putem ajunge și la adulți. De asemenea, au fost efectuate exerciții de alertare la nivelul întregii țări. Am avut două exerciții, unul de alertare, care nu era planificat, nimeni nu știa când va fi organizat, doar două persoane: eu și ministrul de atunci al Internelor. Exercițiul a fost declanșat noaptea și am reușit ca, în două ore, să alertăm și să mobilizăm peste 6.000 de pompieri, peste 500 de medici-asistenți de la ambulanță. Un alt exercițiu a fost în noiembrie 2016, când am alertat echipe în toată țara", a mai spus Arafat.
Academia Română a organizat sâmbătă o sesiune de comunicări cu tema "Evaluarea integrată a riscurilor naturale din România — 40 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977", cu participarea unor specialiști, academicieni și profesori de la Universitatea Tehnică de Construcții București, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Universitatea din București, Institutul de Geografie al Academiei Române, Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", Academia de Științe Tehnice din România.
În cadrul evenimentului, au fost prezentate rezultatele proiectului RO-RISK — "Evaluarea riscurilor de dezastre la nivel național", derulat în perioada martie-decembrie 2016, coordonat de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă.
AGERPRES
