Vineri, Italia s-a angajat într-un conflict verbal cu Rusia, în contextul acuzațiilor conform cărora Moscova ar fi ascuns spioni printre medicii pe care i-a trimis în epicentrul epidemiei de coronavirus din această țară, lângă orașul Milano. Echipa de medici face parte dintr-o operațiune de amploare a Rusiei, aparent cu scopul de a sprijini Italia în lupta sa împotriva virusului. Critici din UE spun că Moscova are o agendă ascunsă, în timp ce Rusia neagă ferm acuzațiile, scrie rfi.ro.
Mai multe avioane încărcate cu ajutoare rusești au sosit săptămâna trecută în nordul Italiei – zona cea mai afectată de virus din lume – pentru a sprijini țara în lupta împotriva crizei Covid-19.
Conform site-ului Kremlinului, prim-ministrul italian Giuseppe Conte a solicitat ajutorul Rusiei cu ocazia unei conversații telefonice din 21 martie cu președintele Vladimir Putin.
Potrivit Ambasadei ruse de la Londra, ministerul apărării din Rusia a trimis în Italia 15 avioane, fiecare cu 60 de tone de materiale, 122 de experți, inclusiv 66 de militari „din trupele de apărare împotriva amenințărilor radiologice, chimice și biologice", opt echipe de doctori și un laborator complet.
Dar unii observatori din Italia sunt sceptici.
Activități de spionaj
„Probabil că asistența este utilă într-o anumită măsură,” spune Sergio Germani, directorul Institutului pentru științe sociale și studii strategice Gino Germani (Institute for Social Sciences and Strategic Studies (GGISS)), un think tank cu sediul la Roma.
„Dar sunt (mulți) ofițeri ruși. Există îngrijorarea că printre ei se află și reprezentanți ai serviciilor secrete militare rusești care ar putea să profite de ocazie pentru a desfășura activități de spionaj."
Foto: Ajutoarele rusești sosesc în Italia. Sursa: Ministerul Apărării din Rusia/AFP
„Este și o operațiune de propagandă care vizează direct opinia publică din Italia și care vrea să arate că Italia nu a primit ajutor de la UE sau de la aliații Nato și că numai țări ca Rusia și China vin într-adevăr în ajutor,” spune acesta.
După sosirea militarilor ruși în Italia, ziarul italian La Stampa din 2 aprilie citează un fost expert Nato în arme chimice, Hamish De Bretton-Gordon, care spune că „fără nicio îndoială, printre ei sunt și ofițeri GRU".
„Obiectivul Moscovei, posibil și al chinezilor, este slăbirea și poate chiar prăbușirea Uniunii Europene,” spune Germani, al cărui institut, GGISS, studiază influența propagandei rusești și mass-mediei pro-Moscova pe internet.
„Uciderea vârstnicilor italieni”
Operațiunea rusească, spune acesta, a fost însoțită de o avalanșă de articole, materiale video și tweet-uri pro-rusești.
Conform EU vs Disinfo, un serviciu al Comisiei Europene de protecție împotriva știrilor false, organisme media pro-Kremlin precum agenția de știri Sputnik și „fabricile de troli” sunt responsabile pentru răspândirea unor zvonuri fără bază reală.
În 31 martie, versiunea în limba letonă a Sputnik a publicat un articol care sugera că virusul corona a fost creat în Letonia, stat membru UE, „în scopul uciderii vârstnicilor italieni.”
„Iată mesajele pe care le promovează,” spune Germani „– că UE este incapabilă, că se prăbușește și că UE nu mai există”.
„Sunt mesaje care discreditează democrația liberală, ca formă de guvernare incapabilă să gestioneze o astfel de criză,” adaugă acesta.
Rusia a reacționat rapid la aceste critici
Într-un atac împotriva presei britanice care preluase și ea articolul din La Stampa, ambasada Rusiei de la Londra și-a exprimat regretul că jurnaliștii „caută să găsească discrepanțe și intenții ascunse în spatele asistenței umanitare oferite de către Rusia Italiei în vederea combaterii pandemiei cu coronanvirus,” accentuând că „acest ajutor este gratuit și umanitar în esență. Este un semn de solidaritate cu poporul italian, fără nicio legătură cu vreo agendă politică.”
Europa își întărește coordonarea
Pe 31 martie, liderii UE au anunțat o „foaie de parcurs concertată" și un „Plan de acțiuni” pentru gestionarea crizei. „Singura cale este o strategie comună, într-un spirit de solidaritate," a declarat Președintele Consiliului UE Charles Michel.
„UE începe să răspundă pozitiv la această provocare majoră," spune Germani.
„Merg în direcția cea bună, pentru că acum sunt mai conștienți că Rusia încearcă să exploateze această situație de urgență,” adaugă acesta.
Rusia lucrează mână în mână cu China într-o încercare comună de a ajuta regiunile afectate de Covid-19 din toate colțurile lumii.
Pe de o parte, China produce sute de milioane de măști și mii de ventilatoare, iar pe de altă parte Rusia participă cu operatorul său aerian de cargo Volga-Dnepr, care deține cea mai mare flotă de aeronave cargo Antonov 124 din lume. Acestea au transportat și transportă materiale destinate combatii virusului către Italia, Spania, SUA și alte țări.
Săptămâna trecută, un avion Antonov 124, operat de Volga-Dnepr, a aterizat pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris cu o încărcătură de 10 milioane de măști și alte produse din China, ca parte a unei comenzi de 1 miliard de euro din partea guvernului francez.
Alte zboruri Antonov 124, operate tot de Volga-Dnepr, au fost trimise la Milano, Bologna și chiar Reno, în SUA. Un alt avion-cargo al companiei, Ilyushin IL76, a avut misiuni similare la Madrid.
Cea mai mare aeronavă militară de transport
Antonov 124, conceput în anii 1980 în fosta Uniune Sovietică, are o anvergură de 73,3 metri și este cea mai mare aeronavă militară de transport aflată în prezent în funcțiune. Volga-Dnepr, care a început să opereze în 1991, s-a transformat rapid în cea mai mare companie de cargo din Rusia și din lume, cu o flotă de 12 avioane Antonov 124.
Volga-Dnepr a colaborat cu Națiunile Unite, în numeroase misiuni umanitare, dar compania a fost suspendată de pe lista furnizorilor autorizați în 2007 după ce doi oficiali ruși ai Națiunilor Unite au fost acuzați că primeau mită pentru a orienta contractele către această companie, conform unui raport al Comisiei de supraveghere din Camera Reprezentanților SUA.
Iar în 2015, Comandamentul de Transport SUA a scos compania de pe lista sa de furnizori, ca sancțiune pentru acuzații de încălcare a tratatelor care interziceau proliferarea tehnologiei rachetelor balistice. Măsura a intervenit la un an de la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.
Anul trecut, datorită scăderii transportului cargo la nivel mondial, compania a trebuit să țină la sol patru din cele douăsprezece aeronave Antonov, dar Volga-Dnepr s-ar putea bucura acum de o relansare pe piață datorită comenzilor din partea autorităților din rusia și China, pentru zboruri cu ajutoare către zonele lovite de Covid-19 din întreaga lume.
Mai multe avioane încărcate cu ajutoare rusești au sosit săptămâna trecută în nordul Italiei – zona cea mai afectată de virus din lume – pentru a sprijini țara în lupta împotriva crizei Covid-19.
Conform site-ului Kremlinului, prim-ministrul italian Giuseppe Conte a solicitat ajutorul Rusiei cu ocazia unei conversații telefonice din 21 martie cu președintele Vladimir Putin.
Potrivit Ambasadei ruse de la Londra, ministerul apărării din Rusia a trimis în Italia 15 avioane, fiecare cu 60 de tone de materiale, 122 de experți, inclusiv 66 de militari „din trupele de apărare împotriva amenințărilor radiologice, chimice și biologice", opt echipe de doctori și un laborator complet.
Dar unii observatori din Italia sunt sceptici.
Activități de spionaj
„Probabil că asistența este utilă într-o anumită măsură,” spune Sergio Germani, directorul Institutului pentru științe sociale și studii strategice Gino Germani (Institute for Social Sciences and Strategic Studies (GGISS)), un think tank cu sediul la Roma.
„Dar sunt (mulți) ofițeri ruși. Există îngrijorarea că printre ei se află și reprezentanți ai serviciilor secrete militare rusești care ar putea să profite de ocazie pentru a desfășura activități de spionaj."
Foto: Ajutoarele rusești sosesc în Italia. Sursa: Ministerul Apărării din Rusia/AFP
„Este și o operațiune de propagandă care vizează direct opinia publică din Italia și care vrea să arate că Italia nu a primit ajutor de la UE sau de la aliații Nato și că numai țări ca Rusia și China vin într-adevăr în ajutor,” spune acesta.
După sosirea militarilor ruși în Italia, ziarul italian La Stampa din 2 aprilie citează un fost expert Nato în arme chimice, Hamish De Bretton-Gordon, care spune că „fără nicio îndoială, printre ei sunt și ofițeri GRU".
„Obiectivul Moscovei, posibil și al chinezilor, este slăbirea și poate chiar prăbușirea Uniunii Europene,” spune Germani, al cărui institut, GGISS, studiază influența propagandei rusești și mass-mediei pro-Moscova pe internet.
„Uciderea vârstnicilor italieni”
Operațiunea rusească, spune acesta, a fost însoțită de o avalanșă de articole, materiale video și tweet-uri pro-rusești.
Conform EU vs Disinfo, un serviciu al Comisiei Europene de protecție împotriva știrilor false, organisme media pro-Kremlin precum agenția de știri Sputnik și „fabricile de troli” sunt responsabile pentru răspândirea unor zvonuri fără bază reală.
În 31 martie, versiunea în limba letonă a Sputnik a publicat un articol care sugera că virusul corona a fost creat în Letonia, stat membru UE, „în scopul uciderii vârstnicilor italieni.”
„Iată mesajele pe care le promovează,” spune Germani „– că UE este incapabilă, că se prăbușește și că UE nu mai există”.
„Sunt mesaje care discreditează democrația liberală, ca formă de guvernare incapabilă să gestioneze o astfel de criză,” adaugă acesta.
Rusia a reacționat rapid la aceste critici
Într-un atac împotriva presei britanice care preluase și ea articolul din La Stampa, ambasada Rusiei de la Londra și-a exprimat regretul că jurnaliștii „caută să găsească discrepanțe și intenții ascunse în spatele asistenței umanitare oferite de către Rusia Italiei în vederea combaterii pandemiei cu coronanvirus,” accentuând că „acest ajutor este gratuit și umanitar în esență. Este un semn de solidaritate cu poporul italian, fără nicio legătură cu vreo agendă politică.”
Europa își întărește coordonarea
Pe 31 martie, liderii UE au anunțat o „foaie de parcurs concertată" și un „Plan de acțiuni” pentru gestionarea crizei. „Singura cale este o strategie comună, într-un spirit de solidaritate," a declarat Președintele Consiliului UE Charles Michel.
„UE începe să răspundă pozitiv la această provocare majoră," spune Germani.
„Merg în direcția cea bună, pentru că acum sunt mai conștienți că Rusia încearcă să exploateze această situație de urgență,” adaugă acesta.
Rusia lucrează mână în mână cu China într-o încercare comună de a ajuta regiunile afectate de Covid-19 din toate colțurile lumii.
Pe de o parte, China produce sute de milioane de măști și mii de ventilatoare, iar pe de altă parte Rusia participă cu operatorul său aerian de cargo Volga-Dnepr, care deține cea mai mare flotă de aeronave cargo Antonov 124 din lume. Acestea au transportat și transportă materiale destinate combatii virusului către Italia, Spania, SUA și alte țări.
Săptămâna trecută, un avion Antonov 124, operat de Volga-Dnepr, a aterizat pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris cu o încărcătură de 10 milioane de măști și alte produse din China, ca parte a unei comenzi de 1 miliard de euro din partea guvernului francez.
Alte zboruri Antonov 124, operate tot de Volga-Dnepr, au fost trimise la Milano, Bologna și chiar Reno, în SUA. Un alt avion-cargo al companiei, Ilyushin IL76, a avut misiuni similare la Madrid.
Cea mai mare aeronavă militară de transport
Antonov 124, conceput în anii 1980 în fosta Uniune Sovietică, are o anvergură de 73,3 metri și este cea mai mare aeronavă militară de transport aflată în prezent în funcțiune. Volga-Dnepr, care a început să opereze în 1991, s-a transformat rapid în cea mai mare companie de cargo din Rusia și din lume, cu o flotă de 12 avioane Antonov 124.
Volga-Dnepr a colaborat cu Națiunile Unite, în numeroase misiuni umanitare, dar compania a fost suspendată de pe lista furnizorilor autorizați în 2007 după ce doi oficiali ruși ai Națiunilor Unite au fost acuzați că primeau mită pentru a orienta contractele către această companie, conform unui raport al Comisiei de supraveghere din Camera Reprezentanților SUA.
Iar în 2015, Comandamentul de Transport SUA a scos compania de pe lista sa de furnizori, ca sancțiune pentru acuzații de încălcare a tratatelor care interziceau proliferarea tehnologiei rachetelor balistice. Măsura a intervenit la un an de la anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia.
Anul trecut, datorită scăderii transportului cargo la nivel mondial, compania a trebuit să țină la sol patru din cele douăsprezece aeronave Antonov, dar Volga-Dnepr s-ar putea bucura acum de o relansare pe piață datorită comenzilor din partea autorităților din rusia și China, pentru zboruri cu ajutoare către zonele lovite de Covid-19 din întreaga lume.
www.rfi.ro
