Academia Română îşi manifestă preocuparea faţă de consecinţele pe care utilizarea tehnologiei 5G le-ar putea avea asupra sănătăţii publice şi consideră că aceasta este o temă de maxim interes în contextul în care ţara noastră analizează aprobarea strategiei de implementare a reţelei 5G la nivel naţional.
"Atragem atenţia că expunerea populaţiei la radiaţia de radiofrecvenţe de mare putere în Europa şi, implicit, în ţara noastră este deja o temă de dezbatere în lumea ştiinţifică la nivel mondial. Astfel, oamenii de ştiinţă avertizează că viitoarele staţii 5G vor genera câmpuri electromagnetice de circa 100 de ori mai puternice decât cele ale generaţiilor deja în funcţiune, dezvoltând practic un ocean artificial de radiaţii milimetrice de înaltă frecvenţă (30-300 GHz), cu imens potenţial de risc, pe termen mediu, asupra vieţii", precizează Academia, într-un comunicat transmis joi AGERPRES.
Potrivit acestui for, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului şi alte autorităţi medicale internaţionale au clasificat câmpul electromagnetic produs de radiofrecvenţe ca posibil carcinogen la om.
"În mod concret, radiaţiile milimetrice se absorb la nivelul pielii, în profunzime de circa 1-2 mm, precum şi la nivelul păturii superficiale a corneei, iar efectele locale se pot transmite prin mecanisme moleculare în restul organismului. Alături de riscul de cancer, literatura de specialitate semnalează, între altele, efecte precum stresul celular, lezări ale mecanismelor genetice, deficit de memorie şi probleme ale procesului de învăţare, tulburări neurologice", arată sursa citată.
Academia Română consideră că, "înainte de a introduce în funcţiune sistemul 5G, este absolut necesară o analiză ştiinţifică responsabilă, care să vizeze atât evaluarea riscurilor asupra sănătăţii oamenilor, cât şi stabilirea standardelor de expunere maximă totală".
"În acest context, readucem în atenţie Rezoluţia 1.815 din 2011 a Consiliului Europei, care precizează că: 'se iau toate măsurile rezonabile pentru a reduce expunerea la câmpuri electromagnetice, în special la radiofrecvenţele din telefoanele mobile, în particular a copiilor şi tinerilor ce par a fi expuşi riscului de tumori ale capului' şi solicită menţinerea la 'cel mai scăzut nivel cu putinţă' (principiul ALARA) în ceea ce priveşte timpul de expunere, distanţa şi ecranarea. Avertizăm că implementarea tehnologiei 5G, fără o evaluare concretă a riscurilor şi vulnerabilităţilor, poate avea grave consecinţe asupra sănătăţii populaţiei şi poate genera prejudicii sensibil mai mari decât avantajele", se mai arată în comunicat. AGERPRES
"Atragem atenţia că expunerea populaţiei la radiaţia de radiofrecvenţe de mare putere în Europa şi, implicit, în ţara noastră este deja o temă de dezbatere în lumea ştiinţifică la nivel mondial. Astfel, oamenii de ştiinţă avertizează că viitoarele staţii 5G vor genera câmpuri electromagnetice de circa 100 de ori mai puternice decât cele ale generaţiilor deja în funcţiune, dezvoltând practic un ocean artificial de radiaţii milimetrice de înaltă frecvenţă (30-300 GHz), cu imens potenţial de risc, pe termen mediu, asupra vieţii", precizează Academia, într-un comunicat transmis joi AGERPRES.
Potrivit acestui for, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului şi alte autorităţi medicale internaţionale au clasificat câmpul electromagnetic produs de radiofrecvenţe ca posibil carcinogen la om.
"În mod concret, radiaţiile milimetrice se absorb la nivelul pielii, în profunzime de circa 1-2 mm, precum şi la nivelul păturii superficiale a corneei, iar efectele locale se pot transmite prin mecanisme moleculare în restul organismului. Alături de riscul de cancer, literatura de specialitate semnalează, între altele, efecte precum stresul celular, lezări ale mecanismelor genetice, deficit de memorie şi probleme ale procesului de învăţare, tulburări neurologice", arată sursa citată.
Academia Română consideră că, "înainte de a introduce în funcţiune sistemul 5G, este absolut necesară o analiză ştiinţifică responsabilă, care să vizeze atât evaluarea riscurilor asupra sănătăţii oamenilor, cât şi stabilirea standardelor de expunere maximă totală".
"În acest context, readucem în atenţie Rezoluţia 1.815 din 2011 a Consiliului Europei, care precizează că: 'se iau toate măsurile rezonabile pentru a reduce expunerea la câmpuri electromagnetice, în special la radiofrecvenţele din telefoanele mobile, în particular a copiilor şi tinerilor ce par a fi expuşi riscului de tumori ale capului' şi solicită menţinerea la 'cel mai scăzut nivel cu putinţă' (principiul ALARA) în ceea ce priveşte timpul de expunere, distanţa şi ecranarea. Avertizăm că implementarea tehnologiei 5G, fără o evaluare concretă a riscurilor şi vulnerabilităţilor, poate avea grave consecinţe asupra sănătăţii populaţiei şi poate genera prejudicii sensibil mai mari decât avantajele", se mai arată în comunicat. AGERPRES