Peste 42% din populația României este încadrată în capitolul "sărăcie energetică" și are probleme cu plata facturii lunare la utilități, a declarat, joi, Emil Calotă, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în cadrul unei conferințe pe tema soluțiilor tehnologice inteligente.
"Un consum de 100 de kWh pe lună pe gospodărie reprezintă un consum care clar ne arată nivelul de dezvoltare economico — socială pe care o avem în mediul rural. Să nu uităm cifra pe care o avem cu toții în conștiința publică: peste 42% din populația României este încadrată în așa-numita categorie de "sărăcie energetică", deci populație cu probleme în a-și plăti factura lunară de utilități", a spus Calotă.
El a arătat că, din punctul de vedere al consumului final de energie, România în acest moment are o structură atipică, pentru că, de trei ani, principalul sector consumator de energie, sub toate formele, energie electrică, gaz natural, energie termică, produse petroliere și derivate, nu mai este industria, ci a devenit sectorul rezidențial.
"Cu alte cuvinte, populația României, în structura socio-economică pe care o cunoaștem, 49% în mediul rural, 51% în mediul urban, este principalul consumator de energie din România", a susținut vicepreședintele ANRE.
Potrivit acestuia, România dispune din belșug de gaze și biomasă, dar pe care le folosim ineficient.
"În România consumăm foarte mult gaz, gazul metan și biomasa sunt cele două resurse pe care România le are din belșug, dar pe care le valorifică ineficient. Consumul de gaz este încă prea mare, iar consumul de biomasă, de material lemnos, în special în zona rurală, consum de tip dezorganizat este unul ineficient, neeconomic", a subliniat Calotă.
Oficialul ANRE a mai spus că România are în prezent cea mai redusă valoare a consumului de energie primară din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.
"Cifra pe care o înregistrăm la nivelul consumului mediu pe gospodărie pe lună în mediul rural arată clar o realitate pe care trebuie o acceptăm și, prin politici, prin programe, trebuie să aducem corecții", a continuat el.
AGERPRES
"Un consum de 100 de kWh pe lună pe gospodărie reprezintă un consum care clar ne arată nivelul de dezvoltare economico — socială pe care o avem în mediul rural. Să nu uităm cifra pe care o avem cu toții în conștiința publică: peste 42% din populația României este încadrată în așa-numita categorie de "sărăcie energetică", deci populație cu probleme în a-și plăti factura lunară de utilități", a spus Calotă.
El a arătat că, din punctul de vedere al consumului final de energie, România în acest moment are o structură atipică, pentru că, de trei ani, principalul sector consumator de energie, sub toate formele, energie electrică, gaz natural, energie termică, produse petroliere și derivate, nu mai este industria, ci a devenit sectorul rezidențial.
"Cu alte cuvinte, populația României, în structura socio-economică pe care o cunoaștem, 49% în mediul rural, 51% în mediul urban, este principalul consumator de energie din România", a susținut vicepreședintele ANRE.
Potrivit acestuia, România dispune din belșug de gaze și biomasă, dar pe care le folosim ineficient.
"În România consumăm foarte mult gaz, gazul metan și biomasa sunt cele două resurse pe care România le are din belșug, dar pe care le valorifică ineficient. Consumul de gaz este încă prea mare, iar consumul de biomasă, de material lemnos, în special în zona rurală, consum de tip dezorganizat este unul ineficient, neeconomic", a subliniat Calotă.
Oficialul ANRE a mai spus că România are în prezent cea mai redusă valoare a consumului de energie primară din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.
"Cifra pe care o înregistrăm la nivelul consumului mediu pe gospodărie pe lună în mediul rural arată clar o realitate pe care trebuie o acceptăm și, prin politici, prin programe, trebuie să aducem corecții", a continuat el.
AGERPRES
