Zimbrul european a revenit în România după două secole de la dispariție, iar primele 17 animale au ajuns aici în luna mai de la rezervații naturale și crescătorii din întreaga Europă, amintește duminică EFE, într-un material transmis de la București și preluat și de cotidianul La Vanguardia.
Au fost vremuri în care zimbrul european domnea în pădurile de pe continent, din Peninsula Iberică și până în Rusia, însă vânătoarea și înălțimea arborilor l-au eliminat. La fel s-a petrecut și în România, unde zimbrul tocmai a revenit după două secole de la dispariție, în urma unui amplu proiect de repopulare.
Primele 17 animale au ajuns aici în luna mai, de la rezervații naturale și crescătorii din întreaga Europă, iar până în luna octombrie, vor fi supravegheate în mod deosebit și se vor afla în semicaptivitate, după care zimbrii vor fi lăsați în libertate în pădurile din Țarcu Armeniș. Această regiune din Carpați a fost aleasă pentru că în trecut a constituit unul dintre habitatele principale ale acestui animal uriaș, iar aici abia dacă există activitate omenească, biodiversitatea este extinsă, și se găsesc și coridoarele ecologice, care ușurează supraviețuirea și reproducerea celui mai mare mamifer din Europa.
După perioada de adaptare, animalele vor trăi în libertate deplină într-o zonă de 59.000 de hectare. Nu vor mai primi de mâncare de la cei care au organizat repopularea — Rewilding Europe și World Wide Fund România (WWF) — decât dacă iarna va fi prea dură și va forța intervenția omului. "Este o zi foarte importantă, pentru că în mod normal obișnuim să pierdem astfel de specii, însă astăzi am câștigat una în această zonă", a declarat directorul WWF din România, Magor Csibi, la momentul sosirii zimbrilor. "Dacă vreme de mulți ani, soluția pentru a apăra ecosistemul se baza pe îndepărtarea oamenilor, acum vedem cum oamenii și natura au șansa de a conviețui", a mai spus el.
Această repopulare este o noutate în Europa, pentru că este prima care are loc nu într-o rezervație naturală, ci în locuri în care animalele se vor bucura de deplină libertate de mișcare. "Zimbrul face parte din patrimoniul nostru cultural uman", explică la rândul său și Adrian Hăgătiș, care se ocupă de proiectul Rewilding Europe în Carpații Meridionali. "Este vorba de o specie care a dispărut în România cu peste două secole în urmă, însă nu a dispărut niciodată din mințile și sufletele noastre", asigură el.
Ultimul zimbru în libertate a fost vânat în România în 1790 în munții din Transilvania. Cu proiectul "Zimbrii din Munții Țarcu" se urmărește mai ales "îmbinarea protejării naturii și habitatului cu dezvoltarea locală, prin crearea unei rețele de obiective turistice", mai spune Hăgătiș. "Locuitorii din zonă ne sprijină inițiativa, contribuind cu terenul și colaborarea lor apreciabilă, astfel ca această specie să se adapteze la noul stil de viață sălbatică", mai spune el. În plus, expertul subliniază și faptul că au fost deja angajați doi pădurari și că vor apărea și mai multe locuri de muncă, datorită turismului ecologic.
Zimbrii se vor înmulți în vara acestui an, pentru că se vor naște alți 10, iar turma se va mări cu câte 20 în fiecare an, astfel că va ajunge la cel puțin 200 în 2024. Însă dacă animalele se înmulțesc așa cum se speră, numărul va crește până la 500 de zimbri. "Este vorba de o specie fragilă, pentru că diversitatea genetică a zimbrului este foarte scăzută; se reproduce numai masculul dominant", explică Hăgătiș. El se declară însă optimist, în ciuda dificultăților cu care se vor confrunta zimbrii pe perioada integrării în noul mediu. Animalele aduse în România au, în medie, vârsta de trei ani, iar speranța de viață a speciei nu depășește 20 de ani. În noul lor ecosistem, vor coexista și cu alte animale sălbatice, precum urși sau lupi.
"Singurul mod prin care se poate evita dispariția lor din cauza lipsei hranei sau a temperaturilor scăzute ține de creșterea populației cât mai repede posibil", arată Hăgătiș, care precizează că specialiștii vor încerca să asigure împerecherea tuturor membrilor turmei, astfel încât să existe mai mulți indivizi care să asigure supraviețuirea. Pentru a-i putea urmări, oamenii de știință le vor monta niște zgărzi cu transmițător în jurul gâtului, care vor permite localizarea lor prin GPS, și mai ales a masculilor dominanți. Potrivit Rewilding Europe, în prezent există în toată lumea numai 5.046 exemplare ale zimbrului european, dintre care 3.230 trăiesc în libertate sau semicaptivitate.
AGERPRES
