Virusul hepatitic A, care se transmite prin nespălarea mâinilor şi apă contaminată şi care "a stat cuminte" ani în şir, vine acum pe piaţa medicală cu afectări severe şi, combinat cu virusurile hepatitice B şi C, poate să genereze "forme fulminante de boală", a declarat Adrian Streinu-Cercel.

"Virusul A, care a stat stat cuminte ani în şir, acum este reemergent şi vine pe piaţa medicală cu afectări severe, respectiv cu nivele mari ale enzimelor hepatice, de 4.000 de unităţi, faţă de normal -40-50 unităţi internaţionale - şi asociată cu o componentă colestatică (...). Mai mult, când aceasta vine peste o hepatită cu virus B şi C, poate să genereze forme fulminante de hepatită, care nu era treaba virsusului hepatitic A. Virusul hepatitic A îşi modifică modul de a interacţiona cu organismul uman, iar aceste forme fulminanate sunt şi cele care necesită protezare hepatică, respectiv aşa-zisul ficat artificial", a explicat doctorul Adrian Streinu-Cercel, managerul Institututlui Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş" din Bucureşti, la conferinţa de presă dedicată Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei, organziată de MEDIAFAX, în parteneriat cu Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-RO).

Potrivit medicului, atât virusul hepatitic A, cât şi E sunt virusuri care se transmit pe cale fecal-orală, adică prin mâini murdare şi apă contaminată. Celelalte virusului hepatitice, respectiv B, C şi D, se transmit prin sânge şi prin act sexual neprotejat.

"Când vorbim de hepatita A, vorbim de igienă şi de comportament în societate. Un lucru foarte important, această boală poate fi prevenită prin vaccinare", a mai spus Streinu-Cercel.

La conferinţa de presă organizată de MEDIAFAX în parteneriat cu APAH-RO şi dedicată Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Hepatitei, marcată în toată lumea în 28 iulie, au fost abordate teme de interes precum: strategia privind prevenţia şi diagnosticarea precoce a hepatitei, accesul pacienţilor cu hepatită la tehnici terapeutice şi tratamente de ultimă generaţie, programul de transplant hepatic în România, rolul medicului de familie pentru pacienţii cu boli hepatice şi pentru societate, medicamentele destinate hepatitei care se vor regăsi pe lista de compensate şi gratuite.

Potrivit estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, circa 1,4 milioane de persoane se îmbolnăvesc anual de hepatita A, 240 de milioane suferă de hepatită de tip B, iar 150 de milioane au contractat virusul hepatic C. La nivel mondial, hepatita ucide în fiecare an circa 1,4 milioane de persoane şi afectează alte sute de mii de persoane.

Se estimează că în România sunt 10 la sută dintre cei 12 milioane de bolnavi de hepatită C care ar fi în Europa. Alarmant este faptul că specialiştii prognozează un vârf al incidenţei hepatitei în 2020, în urma cumulului obţinut între pacienţii infectaţi înainte de anul 1989 cu persoanele nou infectate prin utilizarea de droguri intravenoase, piercing sau tatuaje.

Potrivit celui mai recent raport lansat de Asociaţia Europeană a Pacienţilor cu Boli de Ficat (ELPA), România se situează pe ultimul loc din 30 de state europene în ceea ce priveşte accesul pacienţilor cu hepatită la tratament şi servicii medicale specializate.

Mediafax