Tudor Giurgiu, care a prezentat, luni, varianta de lucru a filmului despre procurorul Cristian Panait, a declarat că şi-ar fi dorit să realizeze o caravană cu această peliculă "în Teleorman, în Olt" şi că a dorit să profite de "vremurile pe care le trăim, sunt alegeri" pentru a face proiecţiile.

Filmul despre procurorul Cristian Panait "De ce eu?", în regia lui Tudor Giurgiu, va fi prezentat într-o versiune de lucru în cadrul unor proiecţii speciale, programate la Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca, de marţi până joi. De asemenea, proiecţii speciale ale filmului au avut loc luni seară, la Cinema Union şi la Muzeul Naţional al Ţăranului Român - Noul Cinematograf al Regizorului Român (NCRR) din Bucureşti.

"De obicei, nu se arată filmul înainte ca el să fie gata, dar am vrut să profit de faptul că trăim vremurile pe care le trăim, sunt alegeri, am vrut să fac câteva proiecţii chiar cu filmul în versiunea aceasta de laborator, vă rog să acceptaţi ideea că nu este gata, dar, pentru mine, era important să aflu feedback-ul vostru", a spus regizorul înaintea proiecţiei de la Cinema Union.

În filmul lui Tudor Giurgiu numele personajelor au fost schimbate, astfel că procurorul Cristian Panait a primit numele de Cristian Panduru. La proiecţia filmului în varianta de laborator au participat actorii Mihai Constantin, care interpretează rolul şefului direct al procurorului Panduru, Andreea Vasile, care o interpretează pe iubita lui Cristian Panduru, Emilian Oprea, actorul care joacă rolul principal, şi Liviu Pintileasa, în rolul colegului de birou al procurorului.

Întrebat de ce a folosit nume fictive, Tudor Giurgiu a precizat că, la început, scenariul a avut numele reale, iar apoi, în afara informaţiilor oferite de procurorul Alexandru Lele din Oradea (anchetat în 2002 de Cristian Panait, n.r.) şi a unui puzzle foarte complicat care trebuia realizat în jurul personalităţii lui Cristian Panait, a reuşit să afle "destul de puţine".

"Nu am avut nicio presiune politică, nicio apăsare că trebuie să o las eu mai moale, dar mi-am dat seama, spre exemplu, sunt ultimele şapte-opt zile din viaţa lui Panait, nu am reuşit, cu două săptămâni înainte de filmare m-am întâlnit cu o fostă iubită a lui, dar care era mai veche, am încercat să pun cap la cap, ea a fost sunată de Panait cu două săptămâni înainte să i se întâmple toată povestea, de asta am şi folosit scena cu telefonul din final, dar mi-am dat seama că eu şi nimeni nu ştie ce s-a întâmplat cu omul ăsta şi asta a fost şi cel mai greu în scenariu, provocarea majoră să facem un film despre ce se întâmplă cu un om normal, sănătos, integru, deştept, cel mai bun, cel mai admirat, ce se poate întâmpla cu un om de genul aceasta să ajungi să faci ce ai făcut şi cât de mult te pot strivi cei din jur, sistemul", a spus Tudor Giurgiu.

"A fost o încercare de a vedea cum se întâmplă dezintegrarea unui om. Nu aveam facts-urile (lucrurile, n.r.), cum au americanii, tot ce spuneţi de la Watergate (...), eu am citit dosarul lui de la Parchet, dar dosarul este o expertiză destul de ridicolă de unde îl scoteau nebun şi era o expertiză psihiatrică făcută postmortem, dar, moral vorbind, eu nu puteam să fac un film cu nume reale în care eu să inventez lucruri despre care habar n-aveam dacă s-au întâmplat aşa sau nu", a mai spus regizorul.

Întrebat de ce nu apare la finalul filmului şi numele ministrului Justiţiei care a desfiinţat Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie (SIPA) - în persoana Monicăi Macovei - Tudor Giurgiu a precizat că pelicula va fi văzută şi de mulţi oameni din afară. "Pentru ei, deja este atât de confuz cu atâtea nume şi am încercat cât am putut, pentru cei de afară, Năstase, pentru mine era important să scriu (la finalul lungmetrajului, n.r.) ce am scris de Năstase, de Rodica Stănoiu", a spus regizorul, care a spus totuşi că ia în considerare să facă nişte completări în acest sens.

Mediafax