Legea care interzice fumatul în spațiile publice închise, care va intra în vigoare pe 16 martie, este un pas valoros și poate deveni o verigă importantă a unui program național coerent de prevenție care va trebui să fie definit prin consultarea profesioniștilor din domeniu și a populației, susțin specialiștii.
"Modalitatea cea mai eficientă de a scădea mortalitatea cardiovasculară este prevenția. Este datoria noastră, a tuturor celor ce activăm în serviciile medicale și de învățământ, în mișcarea sportivă, în mass-media sau în lumea politică, să asigurăm informarea corectă a populației privind factorii de risc și să promovăm un stil de viață și alimentar sănătos", a declarat președintele Fundației Române a Inimii, prof. dr. Ioan Mircea Coman, potrivit unui comunicat remis presei.
La rândul său, președintele Societății Române de Pneumologie, Florin Mihălțan, a afirmat că pericolele fumatului sunt la tot pasul — de la generare de cancere extrem de variate, precum cel pulmonar, bronșic, esofagian, până la o multitudine de boli cardiovasculare și respiratorii.
"Fumatul acționează atât ca factor cauzal, cât și în calitate de factor de risc. Legea fumatului este un pas important pe linia prevenției bolilor cardiovasculare și a controlului tabagismului, o recuperare a aproape 10 ani de întârziere în acest domeniu", a spus Mihălțan.
Potrivit specialiștilor, alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice și stresul sunt factori de risc ce pot fi eliminați prin modificarea stilului de viață.
"Prevenția bolilor cardiovasculare rămâne o provocare majoră pentru populație, politicieni și personalul medical deopotrivă. Prevenția trebuie să fie bazată pe un set coordonat de acțiuni, la nivel public și individual, pentru eliminarea sau reducerea la minimum a impactului bolilor cardiovasculare", a afirmat prof. dr. Dragoș Vinereanu.
Obiectivul principal al Societății Române de Cardiologie și al Fundației Române a Inimii este scăderea mortalității provocate de bolile cardiovasculare.
"Societatea Română de Cardiologie are ca obiectiv reducerea mortalității prin boli cardiovasculare. Lipsa unor programe de prevenție explică speranța mai scăzută de viață a românilor comparativ cu cetățenii altor țări. Important de reținut este că prevenția nu se face cu tehnică de ultimă oră, ci prin programe educaționale în care sunt implicați experții societăților profesionale și factorii de decizie — Ministerul Sănătății, Ministerul Educației", a susținut și președintele Societății Române de Cardiologie. dr. Gabriel Tatu-Chițoiu.
În România, bolile cardiovasculare sunt responsabile de peste 50% dintre decesele înregistrate în fiecare an. Prin comparație, media ratelor de mortalitate cardiovasculară în țările aparținând Uniunii Europene este sub 40%. Potrivit celor mai recente date, mortalitatea cardiovasculară a înregistrat o scădere în ultimii ani în Europa, pe fondul sporirii măsurilor de prevenție. Tendința descrescătoare este datorată schimbării stilului de viață, în principal în ceea ce privește alimentația și fumatul. Recenta lege împotriva fumatului joacă un rol important, atât în prevenția bolilor cardiovasculare, cât și în prevenția afecțiunilor pulmonare, susțin specialiștii.
Principalele măsuri de prevenție a bolilor cardiovasculare sunt: evitarea fumatului, activitate fizică adecvată (minimum 30 de minute pe zi), adoptarea unei alimentații sănătoase, tensiune arterială sub 140/90 mmHg.
Fundația Română a Inimii (FRI) și Societatea Română de Cardiologie (SRC) atrag atenția cu prilejul Zilei Naționale a Prevenției, celebrată în fiecare an pe 14 februarie, asupra principalilor factori de risc cardiovascular și a măsurilor de prevenție necesare, subliniind că cele mai importante sunt reducerea tabagismului, a consumului de sare, grăsimi animale și dulciuri și combaterea sedentarismului. AGERPRES
"Modalitatea cea mai eficientă de a scădea mortalitatea cardiovasculară este prevenția. Este datoria noastră, a tuturor celor ce activăm în serviciile medicale și de învățământ, în mișcarea sportivă, în mass-media sau în lumea politică, să asigurăm informarea corectă a populației privind factorii de risc și să promovăm un stil de viață și alimentar sănătos", a declarat președintele Fundației Române a Inimii, prof. dr. Ioan Mircea Coman, potrivit unui comunicat remis presei.
La rândul său, președintele Societății Române de Pneumologie, Florin Mihălțan, a afirmat că pericolele fumatului sunt la tot pasul — de la generare de cancere extrem de variate, precum cel pulmonar, bronșic, esofagian, până la o multitudine de boli cardiovasculare și respiratorii.
"Fumatul acționează atât ca factor cauzal, cât și în calitate de factor de risc. Legea fumatului este un pas important pe linia prevenției bolilor cardiovasculare și a controlului tabagismului, o recuperare a aproape 10 ani de întârziere în acest domeniu", a spus Mihălțan.
Potrivit specialiștilor, alimentația nesănătoasă, lipsa activității fizice și stresul sunt factori de risc ce pot fi eliminați prin modificarea stilului de viață.
"Prevenția bolilor cardiovasculare rămâne o provocare majoră pentru populație, politicieni și personalul medical deopotrivă. Prevenția trebuie să fie bazată pe un set coordonat de acțiuni, la nivel public și individual, pentru eliminarea sau reducerea la minimum a impactului bolilor cardiovasculare", a afirmat prof. dr. Dragoș Vinereanu.
Obiectivul principal al Societății Române de Cardiologie și al Fundației Române a Inimii este scăderea mortalității provocate de bolile cardiovasculare.
"Societatea Română de Cardiologie are ca obiectiv reducerea mortalității prin boli cardiovasculare. Lipsa unor programe de prevenție explică speranța mai scăzută de viață a românilor comparativ cu cetățenii altor țări. Important de reținut este că prevenția nu se face cu tehnică de ultimă oră, ci prin programe educaționale în care sunt implicați experții societăților profesionale și factorii de decizie — Ministerul Sănătății, Ministerul Educației", a susținut și președintele Societății Române de Cardiologie. dr. Gabriel Tatu-Chițoiu.
În România, bolile cardiovasculare sunt responsabile de peste 50% dintre decesele înregistrate în fiecare an. Prin comparație, media ratelor de mortalitate cardiovasculară în țările aparținând Uniunii Europene este sub 40%. Potrivit celor mai recente date, mortalitatea cardiovasculară a înregistrat o scădere în ultimii ani în Europa, pe fondul sporirii măsurilor de prevenție. Tendința descrescătoare este datorată schimbării stilului de viață, în principal în ceea ce privește alimentația și fumatul. Recenta lege împotriva fumatului joacă un rol important, atât în prevenția bolilor cardiovasculare, cât și în prevenția afecțiunilor pulmonare, susțin specialiștii.
Principalele măsuri de prevenție a bolilor cardiovasculare sunt: evitarea fumatului, activitate fizică adecvată (minimum 30 de minute pe zi), adoptarea unei alimentații sănătoase, tensiune arterială sub 140/90 mmHg.
Fundația Română a Inimii (FRI) și Societatea Română de Cardiologie (SRC) atrag atenția cu prilejul Zilei Naționale a Prevenției, celebrată în fiecare an pe 14 februarie, asupra principalilor factori de risc cardiovascular și a măsurilor de prevenție necesare, subliniind că cele mai importante sunt reducerea tabagismului, a consumului de sare, grăsimi animale și dulciuri și combaterea sedentarismului. AGERPRES