Peste 500 de arădeni au format un lanţ uman, joi seară, în jurul unei părţi din Cetatea Aradului şi au lansat 231 de lampioane, pentru a marca numărul anilor trecuţi de la construirea cetăţii, participanţii cerând demilitarizarea acesteia şi integrarea în circuitul turistic.
În apropiere de poarta principală a Cetăţii Aradului, păzită de militari, s-au adunat, joi seară, aproximativ 500 de arădeni, majoritatea tineri, care au format un lanţ uman în jurul zidurilor, pe o distanţă de un kilometru.
Participanţii au răspuns invitaţiei făcute de Asociaţia "Cetatea pentru arădeni", care militează pentru transferul către spaţiul civil a acestui obiectiv istoric ocupat de armată.
Tinerii au avut baloane şi pancarte cu mesaje adresate autorităţilor, în special Ministerului Apărării Naţionale (MApN), precum: "Dezlegaţi Mi(ni)sterul Apărării din Cetate!", "Cetăţean fără cetate" sau "Alba-Iulia: se poate! Arad: nu se poate?".
După ce au stat mai mult timp prinşi într-un lanţ uman în jurul cetăţii, supravegheaţi de jandarmi şi poliţişti, tinerii au lansat 231 de lampioane, marcând astfel existenţa de 231 de ani a cetăţii.
Organizatorii spun că au în vedere mai multe acţiuni în următoarea perioadă, prin care să atragă atenţia asupra faptului că de 25 de ani arădenii cer demilitarizarea cetăţii.
"Este singura unitate militară cantonată într-o cetate în toată Europa. În plus, este o unitate militară în centrul unui oraş mare. Prin acţiunile noastre vrem să sensibilizăm atât administraţia locală, cât şi Ministerul Apărării Naţionale, care are în administrare această cetate a arădenilor", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Livius Ioja, preşedintele asociaţiei "Cetetea pentru arădeni".
El a adăugat că potenţialul obiectivului istoric "este imens din punct de vedere social şi economic".
"Ne dorim ca municipalitatea să obţină cetatea şi să organizeze un concurs internaţional de proiecte, pentru a se obţine fonduri europene în vederea reconversiei. Credem că aleşii trebuie să asculte de arădeni, pentru că suntem mulţi şi noi îi votăm. Nu ne putem explica de ce la MApN s-a blocat acest demers de demilitarizare a cetăţii", a mai declarat Ioja.
Asociaţia a lansat, de curând, o petiţie online privind susţinerea demersului de demilitarizare, care a fost semnată în două săptămâni de aproximativ 2.000 de persoane.
Contactat de corespondentul MEDIAFAX, primarul municipiului, Gheorghe Falcă, a spus că există din 2011 o hotărâre de guvern privind transferul cetăţii către administraţia locală în schimbul unei bazei militare care va fi modernizată de Primăria Arad şi a altor facilităţi oferite militarilor.
Falcă a precizat însă că, ulterior, MApN a respins această hotărâre.
"Ministerul s-a răzgândit şi a spus că hotărârea de guvern nu este bună, cerând mai multe de la administraţia locală. S-a făcut o altă hotărâre de guvern, dar, culmea e că a fost respinsă de ministrul Justiţiei, care a spus că cea din 2011 este valabilă şi trebuie pusă în practică. Este evident un blocaj politic întreţinut de Victor Ponta. Primăria Arad a îndeplinit toate condiţiile impuse, dar în mod inexplicabil nu se întâmplă nimic la guvern", a spus Falcă.
El a amintit că Primăria Arad a prevăzut în bugetul pe 2014 o sumă de peste 21 de milioane de lei pentru lucrări la baza militară dezafectată din Gai, unde ar urma să fie mutaţi militarii din Cetatea Aradului, în caz că aceasta va fi transferată autorităţilor locale.
"Din păcate, banii nu pot fi cheltuiţi. Nu se pot face lucrările, pentru că nu avem semnat un nou protocol de transfer cu MApN. Sper ca, după aceste alegeri şi cu implicare din partea societăţii civile, să ieşim din blocajul creat de Guvernul Ponta", a spus Falcă.
Primarul a mai afirmat că, dacă decizia din 2011 a guvernului era respectată, s-ar fi accesat fonduri europene pentru ca lucrările în cetate să poată începe în 2015.
El estimează că ar fi necesară suma de 190 de milioane de euro pentru reconversia cetăţii, din care 80 de milioane de euro pot fi obţinuţi de la Uniunea Europeană.
Autorităţile arădene încearcă de 23 de ani să obţină demilitarizarea cetăţii şi introducerea în circuitul turistic internaţional, însă abia în 2010, guvernul a făcut primii paşi în acest sens. În 25 martie 2010, ministrul Apărării de atunci, Gabriel Oprea, a semnat, la Arad, alături de primarul Gheorghe Falcă, un protocol de predare a cetăţii către autorităţile locale.
Chiar şi cu acest protocol, cetatea nu a fost transferată, iar autorităţile locale au acuzat periodic guvernul că blochează proiectul.
În 22 noiembrie 2012, ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobritoiu, declara că aşteaptă autorităţile din Arad pentru a se aşeza împreună la masă "cu seriozitate" pentru discuţii privind mutarea militarilor din cetatea aflată în centrul oraşului, însă nu "în corturi".
Dobriţoiu spunea că Cetatea Aradului va fi transferată autorităţilor locale dacă părţile respectă protocolul existent pe acest subiect.
"Acel protocol trebuie respectat. Avem disponibilitatea de a retroceda acest vestigiu istoric, dar nu ne putem muta cu armata în corturi, că prea mulţi şi-au bătut joc de ea. Prea mulţi i-au umblat pe la bugete, spre satisfacţia unei clientele de partid neruşinate", afirma Dobriţoiu.
Ulterior, primarul Falcă declara că municipalitatea şi-a respectat toate angajamentele asumate, însă MApN şi-a ridicat pretenţiile financiare fără consultarea primăriei.
Cetatea Aradului, construită în stil Vauban în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, este una dintre puţinele de acest tip din Europa care au rămas perfect conservate. Obiectivul ocupă o suprafaţă de 90 de hectare, are 47 de pavilioane, iar construcţiile existente ocupă 150.000 de metri pătraţi.
Conform istoricilor, Cetatea Aradului a fost ridicată pentru apărare din ordinele Împărătesei Maria Tereza, iar legenda spune că piatra necesară pentru ridicarea ei a fost adusă de la Jimbolia, din mână în mână, acţiune la care ar fi participat mii de ţărani, mulţi dintre ei murind în timpul lucrărilor.
În ultimele decenii, cetatea a fost ocupată de armată, servind drept cazarmă militară.
În apropiere de poarta principală a Cetăţii Aradului, păzită de militari, s-au adunat, joi seară, aproximativ 500 de arădeni, majoritatea tineri, care au format un lanţ uman în jurul zidurilor, pe o distanţă de un kilometru.
Participanţii au răspuns invitaţiei făcute de Asociaţia "Cetatea pentru arădeni", care militează pentru transferul către spaţiul civil a acestui obiectiv istoric ocupat de armată.
Tinerii au avut baloane şi pancarte cu mesaje adresate autorităţilor, în special Ministerului Apărării Naţionale (MApN), precum: "Dezlegaţi Mi(ni)sterul Apărării din Cetate!", "Cetăţean fără cetate" sau "Alba-Iulia: se poate! Arad: nu se poate?".
După ce au stat mai mult timp prinşi într-un lanţ uman în jurul cetăţii, supravegheaţi de jandarmi şi poliţişti, tinerii au lansat 231 de lampioane, marcând astfel existenţa de 231 de ani a cetăţii.
Organizatorii spun că au în vedere mai multe acţiuni în următoarea perioadă, prin care să atragă atenţia asupra faptului că de 25 de ani arădenii cer demilitarizarea cetăţii.
"Este singura unitate militară cantonată într-o cetate în toată Europa. În plus, este o unitate militară în centrul unui oraş mare. Prin acţiunile noastre vrem să sensibilizăm atât administraţia locală, cât şi Ministerul Apărării Naţionale, care are în administrare această cetate a arădenilor", a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Livius Ioja, preşedintele asociaţiei "Cetetea pentru arădeni".
El a adăugat că potenţialul obiectivului istoric "este imens din punct de vedere social şi economic".
"Ne dorim ca municipalitatea să obţină cetatea şi să organizeze un concurs internaţional de proiecte, pentru a se obţine fonduri europene în vederea reconversiei. Credem că aleşii trebuie să asculte de arădeni, pentru că suntem mulţi şi noi îi votăm. Nu ne putem explica de ce la MApN s-a blocat acest demers de demilitarizare a cetăţii", a mai declarat Ioja.
Asociaţia a lansat, de curând, o petiţie online privind susţinerea demersului de demilitarizare, care a fost semnată în două săptămâni de aproximativ 2.000 de persoane.
Contactat de corespondentul MEDIAFAX, primarul municipiului, Gheorghe Falcă, a spus că există din 2011 o hotărâre de guvern privind transferul cetăţii către administraţia locală în schimbul unei bazei militare care va fi modernizată de Primăria Arad şi a altor facilităţi oferite militarilor.
Falcă a precizat însă că, ulterior, MApN a respins această hotărâre.
"Ministerul s-a răzgândit şi a spus că hotărârea de guvern nu este bună, cerând mai multe de la administraţia locală. S-a făcut o altă hotărâre de guvern, dar, culmea e că a fost respinsă de ministrul Justiţiei, care a spus că cea din 2011 este valabilă şi trebuie pusă în practică. Este evident un blocaj politic întreţinut de Victor Ponta. Primăria Arad a îndeplinit toate condiţiile impuse, dar în mod inexplicabil nu se întâmplă nimic la guvern", a spus Falcă.
El a amintit că Primăria Arad a prevăzut în bugetul pe 2014 o sumă de peste 21 de milioane de lei pentru lucrări la baza militară dezafectată din Gai, unde ar urma să fie mutaţi militarii din Cetatea Aradului, în caz că aceasta va fi transferată autorităţilor locale.
"Din păcate, banii nu pot fi cheltuiţi. Nu se pot face lucrările, pentru că nu avem semnat un nou protocol de transfer cu MApN. Sper ca, după aceste alegeri şi cu implicare din partea societăţii civile, să ieşim din blocajul creat de Guvernul Ponta", a spus Falcă.
Primarul a mai afirmat că, dacă decizia din 2011 a guvernului era respectată, s-ar fi accesat fonduri europene pentru ca lucrările în cetate să poată începe în 2015.
El estimează că ar fi necesară suma de 190 de milioane de euro pentru reconversia cetăţii, din care 80 de milioane de euro pot fi obţinuţi de la Uniunea Europeană.
Autorităţile arădene încearcă de 23 de ani să obţină demilitarizarea cetăţii şi introducerea în circuitul turistic internaţional, însă abia în 2010, guvernul a făcut primii paşi în acest sens. În 25 martie 2010, ministrul Apărării de atunci, Gabriel Oprea, a semnat, la Arad, alături de primarul Gheorghe Falcă, un protocol de predare a cetăţii către autorităţile locale.
Chiar şi cu acest protocol, cetatea nu a fost transferată, iar autorităţile locale au acuzat periodic guvernul că blochează proiectul.
În 22 noiembrie 2012, ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobritoiu, declara că aşteaptă autorităţile din Arad pentru a se aşeza împreună la masă "cu seriozitate" pentru discuţii privind mutarea militarilor din cetatea aflată în centrul oraşului, însă nu "în corturi".
Dobriţoiu spunea că Cetatea Aradului va fi transferată autorităţilor locale dacă părţile respectă protocolul existent pe acest subiect.
"Acel protocol trebuie respectat. Avem disponibilitatea de a retroceda acest vestigiu istoric, dar nu ne putem muta cu armata în corturi, că prea mulţi şi-au bătut joc de ea. Prea mulţi i-au umblat pe la bugete, spre satisfacţia unei clientele de partid neruşinate", afirma Dobriţoiu.
Ulterior, primarul Falcă declara că municipalitatea şi-a respectat toate angajamentele asumate, însă MApN şi-a ridicat pretenţiile financiare fără consultarea primăriei.
Cetatea Aradului, construită în stil Vauban în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, este una dintre puţinele de acest tip din Europa care au rămas perfect conservate. Obiectivul ocupă o suprafaţă de 90 de hectare, are 47 de pavilioane, iar construcţiile existente ocupă 150.000 de metri pătraţi.
Conform istoricilor, Cetatea Aradului a fost ridicată pentru apărare din ordinele Împărătesei Maria Tereza, iar legenda spune că piatra necesară pentru ridicarea ei a fost adusă de la Jimbolia, din mână în mână, acţiune la care ar fi participat mii de ţărani, mulţi dintre ei murind în timpul lucrărilor.
În ultimele decenii, cetatea a fost ocupată de armată, servind drept cazarmă militară.
