Capacitatea instituțiilor statului de a combate corupția este marea schimbare înregistrată de România în ultimii ani, iar Direcția Națională Anticorupție (DNA) a devenit un model de inspirație și pentru alte țări, a subliniat președintele Klaus Iohannis într-un interviu acordat agenției turce de presă Anadolu.
''Azi DNA este una dintre cele mai respectate instituții din România'', în perioada scursă de la înființarea ei societatea românească și mentalitatea oamenilor schimbându-se profund. A dispărut sentimentul de neputință în fața corupției la toate nivelurile societății, DNA fiind unul din factorii-cheie ai acestui proces — a spus Iohannis.
În interviul publicat de agenția Anadolu marți, cu o zi înaintea vizitei oficiale la București a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, șeful statului român s-a referit pe larg la relațiile bilaterale româno-turce, aflate din anul 2011 la nivel de Parteneriat Strategic, notând faptul că Turcia este un partener-cheie al României.
Investițiile firmelor turce în România se cifrează la peste 5,5 miliarde dolari și Turcia este primul partener economic al României din afara Uniunii Europene, a menționat Klaus Iohannis, exprimându-și speranța că vizita omologului său turc la București — care cuprinde și participarea la un Forum al oamenilor de afaceri — va contribui la consolidarea și deschiderea unor noi perspective de cooperare, în multiple domenii precum energia, transporturile, agricultura, cultura și educația.
În acest context, președintele român a evidențiat și posibilitatea ca România și Turcia să coopereze în realizarea unor proiecte economice pe piețe terțe din Asia Centrală, Caucaz, Africa și Orientul Mijlociu. De asemenea, Iohannis a exprimat interesul părții române pentru dezvoltarea unor proiecte energetice de interconectare în zona Mării Negre, dând exemplul proiectului privind cablul submarin de interconectare electrică.
În ceea ce privește aderarea Turciei la Uniunea Europeană, președintele Klaus Iohannis a amintit că România sprijină în mod activ acest demers, dar a remarcat că, așa cum a arătat și experiența României, integrarea europeană nu este un proces ușor, fiind nevoie de reforme curajoase, ample, care să genereze schimbări profunde și ireversibile în beneficiul cetățenilor.
Cât despre evoluțiile din regiune, președintele român a evidențiat schimbarea mediului de securitate, ce a devenit mai fragil ca niciodată în urma criza din Ucraina și a amenințările din Orientul Mijlociu generate de emergența grupării Statul Islamic, în paralel consolidându-se un inel de conflicte prelungite în jurul Mării Negre. Drept urmare, el a atras atenția că astfel de provocări cu impact global pot fi combătute numai cu sprijinul unei comunități transatlantice unite, iar NATO trebuie să-și mențină atenția asupra Mării Negre și să coopereze pentru a identifica soluții la amenințările de securitate în flancurile sudic și estic.
Întrebat despre rolul comunității turco-tătare în societatea românească și în relațiile dintre București și Ankara, președintele român a răspuns că această comunitate, ce numără peste 50.000 de membri, contribuie la cultivarea legăturilor culturale, economice și civice dintre România și Turcia, amintind de asemenea că ea beneficiază, la fel ca toate cele 20 de minorități, de una dintre cele mai generoase legislații din Europa privind drepturile minorităților.
''Dincolo de legăturile istorice, avem un atu important în dialogul bilateral: imaginea pozitivă pe care o avem unii despre alții în prezent. Românii au o părere bună despre turci și cred că și reciproca este valabilă. Pe o asemenea bază se poate construi foarte bine'', a mai menționat Klaus Iohannis.
AGERPRES
''Azi DNA este una dintre cele mai respectate instituții din România'', în perioada scursă de la înființarea ei societatea românească și mentalitatea oamenilor schimbându-se profund. A dispărut sentimentul de neputință în fața corupției la toate nivelurile societății, DNA fiind unul din factorii-cheie ai acestui proces — a spus Iohannis.
În interviul publicat de agenția Anadolu marți, cu o zi înaintea vizitei oficiale la București a președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, șeful statului român s-a referit pe larg la relațiile bilaterale româno-turce, aflate din anul 2011 la nivel de Parteneriat Strategic, notând faptul că Turcia este un partener-cheie al României.
Investițiile firmelor turce în România se cifrează la peste 5,5 miliarde dolari și Turcia este primul partener economic al României din afara Uniunii Europene, a menționat Klaus Iohannis, exprimându-și speranța că vizita omologului său turc la București — care cuprinde și participarea la un Forum al oamenilor de afaceri — va contribui la consolidarea și deschiderea unor noi perspective de cooperare, în multiple domenii precum energia, transporturile, agricultura, cultura și educația.
În acest context, președintele român a evidențiat și posibilitatea ca România și Turcia să coopereze în realizarea unor proiecte economice pe piețe terțe din Asia Centrală, Caucaz, Africa și Orientul Mijlociu. De asemenea, Iohannis a exprimat interesul părții române pentru dezvoltarea unor proiecte energetice de interconectare în zona Mării Negre, dând exemplul proiectului privind cablul submarin de interconectare electrică.
În ceea ce privește aderarea Turciei la Uniunea Europeană, președintele Klaus Iohannis a amintit că România sprijină în mod activ acest demers, dar a remarcat că, așa cum a arătat și experiența României, integrarea europeană nu este un proces ușor, fiind nevoie de reforme curajoase, ample, care să genereze schimbări profunde și ireversibile în beneficiul cetățenilor.
Cât despre evoluțiile din regiune, președintele român a evidențiat schimbarea mediului de securitate, ce a devenit mai fragil ca niciodată în urma criza din Ucraina și a amenințările din Orientul Mijlociu generate de emergența grupării Statul Islamic, în paralel consolidându-se un inel de conflicte prelungite în jurul Mării Negre. Drept urmare, el a atras atenția că astfel de provocări cu impact global pot fi combătute numai cu sprijinul unei comunități transatlantice unite, iar NATO trebuie să-și mențină atenția asupra Mării Negre și să coopereze pentru a identifica soluții la amenințările de securitate în flancurile sudic și estic.
Întrebat despre rolul comunității turco-tătare în societatea românească și în relațiile dintre București și Ankara, președintele român a răspuns că această comunitate, ce numără peste 50.000 de membri, contribuie la cultivarea legăturilor culturale, economice și civice dintre România și Turcia, amintind de asemenea că ea beneficiază, la fel ca toate cele 20 de minorități, de una dintre cele mai generoase legislații din Europa privind drepturile minorităților.
''Dincolo de legăturile istorice, avem un atu important în dialogul bilateral: imaginea pozitivă pe care o avem unii despre alții în prezent. Românii au o părere bună despre turci și cred că și reciproca este valabilă. Pe o asemenea bază se poate construi foarte bine'', a mai menționat Klaus Iohannis.
AGERPRES