Premierul român Dacian Cioloș a respins, într-un interviu publicat luni de cotidianul francez Ouest-France, ideea unei relansări europene care să se sprijine pe un nucleu dur al câtorva state membre ale Uniunii Europene și a avertizat că în prezent unele dintre țările blocului comunitar au impresia că Europa este un sistem în care deciziile pot fi impuse, așa cum s-a întâmplat în cazul cotelor de refugiați.
'Europa se va relansa numai cu proiecte care apropie europenii și nu îi separă în blocuri de interese', a subliniat premierul român, sesizând faptul că 'presiunea terorismului, a imigrației' preocupă cetățenii europeni, care doresc să vadă că lucrăm împreună pentru asigurarea securității, iar în ceea ce privește economia, ei doresc să fie create condiții favorabile creșterii economice, pentru a se asigura prosperitatea.
'Trebuie să arătăm că diversitatea Europei cu 28 de state, în curând 27, este un atu. Bratislava poate fi un punct de plecare în jurul subiectelor care ne unesc', a apreciat Cioloș referindu-se la summitul care va avea loc vineri în capitala Slovaciei, unde liderii blocului comunitar vor dezbate relansarea proiectului european în contextul Brexitului (ieșirea Marii Britanii din UE). 'De altfel, personal nu cred într-o relansare europeană care să se sprijine pe un nucleu dur al câtorva state', a indicat premierul român.
Întrebat despre criza refugiaților și despre tentația unor țări de a se 'baricada', Cioloș a estimat că nu trebuie să ne baricadăm, dar în același timp trebuie asigurată protecția frontierelor europene. 'Este un element de bază pentru a arăta coerența proiectului european. 'Nu' baricadelor și 'da' protecției frontierelor, cu un control al fluxurilor migratorii. Europa trebuie să fie primitoare în viitor, dar trebuie să arate și că stăpânește acest proces', a apreciat șeful guvernului român.
Răspunzând unei întrebări legate de poziția României față de cotele de refugiați, în contextul în care Ungaria respinge aceste cote decise de UE, Cioloș a admis că 'în ultimii ani, au fost multe presiuni' și 'unii au încercat să-și impună soluțiile'.
'Astăzi unele state membre au impresia că nu sunt ascultate. Nu este suficient să stabilești o cifră și să repartizezi cote între țări. Trebuie să discutăm despre capacitatea noastră de a integra acești migranți', a punctat premierul român.
'Priviți problemele din unele metropole europene. Astăzi, se iau decizii, dar ele nu sunt aplicate. Lăsăm impresia că Europa este un sistem care impune de sus în jos, fără dezbatere. Nu așa vom crea încrederea', a atenționat el în continuare.
La capitolul economic, Cioloș a apreciat că România are nevoie de un echilibru între respectarea țintei de deficit și stimularea creșterii economice.
Întrebat dacă se poate considera că există 'un miracol economic românesc', în condițiile în care anul trecut România a înregistrat o creștere economică de 3,5%, premierul român a amintit modul cum a evoluat economia românească înainte și după criza din anul 2008.
'Nu știu dacă putem vorbi despre miracol. România a suferit după criza financiară din anul 2008. Chiar înainte ca ea să izbucnească, creșterea era de 7-8%. Dar această creștere nu era sustenabilă, întrucât ea se baza în principal pe consum. România a făcut reforme dureroase în administrație, sănătate și în sistemul de pensii. Investițiile au repornit și exporturile se dezvoltă', a explicat Cioloș, oferind în interviu și exemplul dezvoltării recente a unor noi sectoare, cum ar fi cel auto sau cel high-tech, acesta din urmă reprezentând 7% din PIB, mai mult decât agricultura.
El a enumerat în acest context și atuurile României, respectiv o creștere economică ce este constantă — între 3% și 4% pe an—, resursele naturale, nivelul de calificare al forței de muncă, al cărei cost rămâne la un nivel rezonabil, precum și faptul că este printre cele mai stabile țări din regiune, orientată către Europa și democrație și care în plus nu are vreun partid extremist.
Cât despre deficitul bugetar, Dacian Cioloș a declarat că s-au luat măsuri pentru ca acesta să nu depășească limita de 3% din PIB, dar a atras atenția că 'nu trebuie să vedem deficitul ca pe o religie'.
'Deficitul este un indicator. Trebuie să-l vedem într-o perspectivă plurianuală. Nu dorim să destabilizăm finanțele publice. Dar responsabilitatea noastră este și de a alimenta creșterea economică. Să facem în așa fel încât să putem de asemenea reforma sănătatea, educația. Trebuie să găsim un echilibru. De exemplu, să facem totul pentru ca medicii români să rămână aici, să putem recruta profesori bine pregătiți. Trebuie să stimulăm și investițiile, care au crescut anul acesta cu 20%', a argumentat Dacian Cioloș.
AGERPRES
'Europa se va relansa numai cu proiecte care apropie europenii și nu îi separă în blocuri de interese', a subliniat premierul român, sesizând faptul că 'presiunea terorismului, a imigrației' preocupă cetățenii europeni, care doresc să vadă că lucrăm împreună pentru asigurarea securității, iar în ceea ce privește economia, ei doresc să fie create condiții favorabile creșterii economice, pentru a se asigura prosperitatea.
'Trebuie să arătăm că diversitatea Europei cu 28 de state, în curând 27, este un atu. Bratislava poate fi un punct de plecare în jurul subiectelor care ne unesc', a apreciat Cioloș referindu-se la summitul care va avea loc vineri în capitala Slovaciei, unde liderii blocului comunitar vor dezbate relansarea proiectului european în contextul Brexitului (ieșirea Marii Britanii din UE). 'De altfel, personal nu cred într-o relansare europeană care să se sprijine pe un nucleu dur al câtorva state', a indicat premierul român.
Întrebat despre criza refugiaților și despre tentația unor țări de a se 'baricada', Cioloș a estimat că nu trebuie să ne baricadăm, dar în același timp trebuie asigurată protecția frontierelor europene. 'Este un element de bază pentru a arăta coerența proiectului european. 'Nu' baricadelor și 'da' protecției frontierelor, cu un control al fluxurilor migratorii. Europa trebuie să fie primitoare în viitor, dar trebuie să arate și că stăpânește acest proces', a apreciat șeful guvernului român.
Răspunzând unei întrebări legate de poziția României față de cotele de refugiați, în contextul în care Ungaria respinge aceste cote decise de UE, Cioloș a admis că 'în ultimii ani, au fost multe presiuni' și 'unii au încercat să-și impună soluțiile'.
'Astăzi unele state membre au impresia că nu sunt ascultate. Nu este suficient să stabilești o cifră și să repartizezi cote între țări. Trebuie să discutăm despre capacitatea noastră de a integra acești migranți', a punctat premierul român.
'Priviți problemele din unele metropole europene. Astăzi, se iau decizii, dar ele nu sunt aplicate. Lăsăm impresia că Europa este un sistem care impune de sus în jos, fără dezbatere. Nu așa vom crea încrederea', a atenționat el în continuare.
La capitolul economic, Cioloș a apreciat că România are nevoie de un echilibru între respectarea țintei de deficit și stimularea creșterii economice.
Întrebat dacă se poate considera că există 'un miracol economic românesc', în condițiile în care anul trecut România a înregistrat o creștere economică de 3,5%, premierul român a amintit modul cum a evoluat economia românească înainte și după criza din anul 2008.
'Nu știu dacă putem vorbi despre miracol. România a suferit după criza financiară din anul 2008. Chiar înainte ca ea să izbucnească, creșterea era de 7-8%. Dar această creștere nu era sustenabilă, întrucât ea se baza în principal pe consum. România a făcut reforme dureroase în administrație, sănătate și în sistemul de pensii. Investițiile au repornit și exporturile se dezvoltă', a explicat Cioloș, oferind în interviu și exemplul dezvoltării recente a unor noi sectoare, cum ar fi cel auto sau cel high-tech, acesta din urmă reprezentând 7% din PIB, mai mult decât agricultura.
El a enumerat în acest context și atuurile României, respectiv o creștere economică ce este constantă — între 3% și 4% pe an—, resursele naturale, nivelul de calificare al forței de muncă, al cărei cost rămâne la un nivel rezonabil, precum și faptul că este printre cele mai stabile țări din regiune, orientată către Europa și democrație și care în plus nu are vreun partid extremist.
Cât despre deficitul bugetar, Dacian Cioloș a declarat că s-au luat măsuri pentru ca acesta să nu depășească limita de 3% din PIB, dar a atras atenția că 'nu trebuie să vedem deficitul ca pe o religie'.
'Deficitul este un indicator. Trebuie să-l vedem într-o perspectivă plurianuală. Nu dorim să destabilizăm finanțele publice. Dar responsabilitatea noastră este și de a alimenta creșterea economică. Să facem în așa fel încât să putem de asemenea reforma sănătatea, educația. Trebuie să găsim un echilibru. De exemplu, să facem totul pentru ca medicii români să rămână aici, să putem recruta profesori bine pregătiți. Trebuie să stimulăm și investițiile, care au crescut anul acesta cu 20%', a argumentat Dacian Cioloș.
AGERPRES
