Viitorul planetei în materie de schimbări climatice se va juca, în 2015, la Conferința părților /COP 21/ de la Paris din luna decembrie, a declarat, marți, în evenimentul 'Un Mărțișor ecologic ŤParis Climat 2015ť împotriva schimbărilor climatice', François Saint-Paul, ambasadorul Franței în România.
'Avem în fața noastră o provocare asumată și anume stoparea încălzirii globale. Aceasta ar putea depăși, până în anul 2100, circa 4-5 grade Celsius. Ce înseamnă 4-5 grade Celsius în Delta Dunării, în Carpați sau în orașe? Înseamnă secetă, schimbarea migrării păsărilor. La cea de-a 21 ediție a Conferinței Părților /COP/ ce va avea loc la Paris se va discuta despre posibilitatea de a găsi soluții de scădere a temperaturii globale de la 4-5 grade la două grade Celsius. Mesajul principal este că, în 2015, viitorul planetei se va juca la COP 21, la Paris', a afirmat ambasadorul Franței în România.
Oficialul francez a adăugat, totodată, că evenimentul global de la Paris din luna decembrie, unde și România va avea un cuvânt de spus, se dorește unul al soluțiilor, nu al problemelor.
'Obiectivul nostru este să ajungem la un acord interguvernamental care să intre în vigoare din anul 2020. O încălzire globală de sub două grade Celsius este acceptabilă. Ocupația ecologică nu este o preocupare a bogaților, ci se leagă de nevoile primare. Cei care vor suferi cel mai mult de pe urma încălzirii globale vor fi cei săraci, fără posibilități. COP21 de la Paris nu se dorește o conferință a problemelor, ci una a soluțiilor. La Paris vor fi prezente și foarte multe ONG-uri și se contează pe experiența lor', a spus François Saint-Paul.
Franța a fost numită oficial țară gazdă a celei de-a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (Paris Climat 2015), care va avea loc între 30 noiembrie și 11 decembrie.
COP21, care se mai numește și 'Paris 2015', va fi una dintre cele mai importante conferințe internaționale pe teritoriul francez.
Pe baza lucrărilor de la COP20 de la Lima din 2014 trebuie să se ajungă în decembrie 2015 la un ansamblu de decizii, precum un acord ambițios și obligatoriu în fața provocărilor impuse de schimbările climatice care s-ar aplica tuturor țărilor, cuantumul contribuțiilor naționale, finanțarea luptei împotriva schimbărilor climatice (o primă capitalizare a Fondului Verde în valoare de 9,3 miliarde dolari — din care aproape un miliard din partea Franței a fost deja realizată) și inițiativele dezvoltate la nivel infra-statal, de către comunitățile locale, societatea civilă și de mediul de afaceri.
În cadrul conferinței sunt așteptate să participe 40.000 de persoane din 96 de țări, precum și 3.000 de jurnaliști.
În 2014, Summit-ul de mediu de la Lima a avut ca principal scop stabilirea elementelor de bază ale unui acord care ar urma să fie adoptat la reuniunea la vârf din 2015, pentru înlocuirea, din 2020, a Protocolului de la Kyoto de limitare a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Unul dintre aspectele care au dus la blocarea tratativelor de la Lima a fost diferențierea între țările dezvoltate și cele în curs de dezvoltare, marile state emergente solicitând celor bogate să-și asume eforturi suplimentare, având în vedere în răspunderea lor istorică în privința schimbărilor climatice.
Președintele Conferinței ONU asupra schimbărilor climatice (COP20), ministrul peruan al Mediului, Manuel Pulgar Vidal, a decis prelungirea cu 30 de ore a Summit-ului de la Lima, tocmai pentru a se continue negocierile pentru adoptarea unei decizii oficiale în perspectiva summitului din 2015, de la Paris.
În cele din urmă, țările negociatoare au ajuns la un acord privind viitoarele lor angajamente ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Astfel, angajamentele ar trebui să permită o reduce globală a emisiilor de gaze de la 40% la 70% până în 2050, o măsură absolut necesară pentru a putea limita creșterea temperaturii globale la două grade Celsius față de epoca preindustrială.
La reuniunea de la Lima au participat aproximativ 10.300 de delegați din 195 de țări.
AGERPRES
