Mai mult de 260.000 de morți, peste jumătate din populație dezrădăcinată și o țară în ruine: așa arată bilanțul de până acum al războiului devastator din Siria, început în urmă cu aproape 5 ani prin reprimarea revoltei împotriva președintelui Bashar al-Assad, notează joi AFP, zi în care la Londra are loc o conferință a donatorilor pentru refugiații sirieni, eveniment de la care se așteaptă progrese cel puțin pe plan umanitar, la o zi după suspendarea negocierilor de pace de la Geneva.

Într-un bilanț stabilit la 31 decembrie 2015, Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), care dispune de o vastă rețea de surse în Siria, vorbește despre 260.758 de morți, în marea lor majoritate combatanți.

Mai mult de 76.000 de civili au fost uciși în conflictul început prin reprimarea unor manifestații pașnice și transformat într-un război complex, care opune numeroși actori și implică puteri străine.

Bilanțul nu include însă și miile de dispăruți a căror soartă rămâne necunoscută, mai ales în închisorile regimului, și sutele de mii de membri ai forțelor loialiste aflați în mâinile rebelilor și ai grupărilor jihadiste, printre care Statul Islamic.

Conform cifrelor OSDO din martie 2015, de la începutul conflictului aproape 13.000 de sirieni au murit sub tortură în închisorile regimului, unde 200.000 de persoane se află în detenție.

La sfârșitul lunii ianaurie, o organizație umanitară a denunțat bombardamentele neîntrerupte împotriva spitalelor și 'consecințele lor dezastruoase' asupra populației, precizând că 177 de astfel de instituții au fost distruse și aproape 700 de cadre medicale au fost ucise începând din 2011.

Într-o țară care număra circa 23 milioane de locuitori înainte de conflict, 13,5 milioane de oameni sunt afectați de război sau refugiați din calea acestuia, după cum indica ONU la 12 ianuarie 2016.

Tot potrivit datelor ONU, aproximativ 486.700 de oameni trăiesc în regiuni asediate de armată sau de rebeli, în locuri unde zeci de persoane au murit din cauza lipsei de alimente și de asistență medicală.

Din cauza războiului, 4,7 milioane de locuitori s-au refugiat în afara țării, formând 'cea mai mare populație de refugiați dintr-un singur conflict într-o generație', sublinia în iulie 2015 Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR).

Turcia este astăzi principala țară de azil pentru refugiații sirieni. Din cei 2-2,5 milioane de sirieni aflați pe teritoriul Turciei, numai circa 250.000 sunt găzduiți în tabere, ceilalți instalându-se în marile orașe din țară.

Un alt stat vecin, Libanul, găzduiește 1,2 milioane de refugiați sirieni, două treimi dintre aceștia trăind în condiții pe care ONU le califică drept 'sărăcie extremă'.

În Iordania, UNHCR a înregistrat 630.000 de refugiați sirieni, dar autoritățile locale estimează numărul lor la peste un milion. În Irak s-au refugiat 225.000 de sirieni, iar în Egipt 137.000.

Peste tot însă, refugiații se confruntă cu sărăcie, probleme de sănătate și tensiuni în acutizare cu comunitățile locale, unde trăiesc în structuri provizorii și în condiții extrem de dificile.

Deși marea majoritate a refugiaților sirieni se află în continuare în țările din regiune, tot mai numeroși sunt cei aleg să plece spre Europa, lăsându-se în seama rețelelor de traficanți și asumându-și riscuri plătite uneori chiar cu viața.

Potrivit experților, conflictul din Siria a dat urmă cu trei decenii economia țării, privată de aproape toate veniturile sale și cu cea mai mare parte a infrastructurii distrusă.

Economia a cunoscut o dezindustrializare masivă, prin închiderea întreprinderilor, falimente, jafuri și distrugeri.

Exporturile s-au prăbușit practic, scăzând cu 90% de la începutul revoltei, în timp ce țara este supus unor severe sancțiuni internaționale.

Conform ministrului petrolului, pierderile directe și indirecte în sectorul petrolului și gazelor se cifrează la 58 de miliarde de dolari.

În martie 2015, o coaliție de 130 de ONG-uri afirma că Siria trăiește practic în beznă, 83% din infrastructura de electricitate nemaifuncționând din cauza războiului, în situația cea mai gravă aflându-se orașul Alep. AGERPRES