Conservatorul David Cameron va rămâne în istorie drept premierul britanic care a reușit să provoace ieșirea țării sale din Uniunea Europeană în timp ce el dorea menținerea regatului în blocul comunitar, scrie vineri între-un comentariu AFP.
Cameron a făcut pe ''ucenicul vrăjitor'' anunțând, în 2013, în vederea alegerilor legislative din 2015, referendumul — o consultare populară cu mari riscuri — într-o chestiune care a divizat mereu partidul său. El a pierdut pariul, credibilitatea și postul de prim-ministru.
Trăgând concluzia care se impunea, Cameron și-a anunțat de fapt demisia ca urmare a rezultatului referendumului, demisie ce va deveni efectivă odată cu desemnarea unui succesor de către partidul său, care se va întruni în congres în octombrie a.c.
Paradoxul unui premier care s-a străduit luni de zile să pledeze pentru menținerea țării sale în Uniunea Europeană și să prezică ce e mai rău în caz de ieșire a țării din blocul comunitar este că David Cameron s-a dovedit fi la origine un eurosceptic.
''Dar este un eurosceptic pragmatic'', nuanțează Peter Snowdon, coautor al unei cărți privind primii ani ai lui David Cameron la conducerea Partidului Conservator, ''Cameron at 10''. ''Nu este nici Edward Heath (eurofil), nici Margaret Thatcher (eurofobă). El este mult mai pragmatic, de unde și dificultatea sa de a-i convinge pe eurosceptici'', estimează biograful.
Fiu al unei familii înstărite, elegantul și politicosul Cameron (49 de ani), tată a trei copii, n-a provocat niciodată patimi nici în partidul său, nici în rândurile alegătorilor.
''Este educat, dar nu și un intelectual, determinat, dar nu dominator, gentleman, dar nu un snob (...), Cameron este un credincios, dar nu prea mult. Oamenii ca el au o mulțime de limite — lipsă de originalitate, absența pasiunilor, tentația automulțumirii—, dar au dominat cândva lumea'', scrie la rândul său jurnalistul și biograf Charles Moore, în opinia căruia Cameron reprezintă ''prototipul modern perfect al unei foarte vechi specii britanice''.
Educația la distinsul colegiu Eton, frecventat și de către rivalul său Boris Johnson — care era considerat în acea epocă mai strălucitor și mai promițător, potrivit biografului său Michael Ashcroft, — studii la Oxford și intrarea în politică: parcursul său, tipic elitelor politice, este fără contraste, ascensiunea sa — rapidă, până la funcția de șef al partidului în urmă cu 11 ani.
El vrea să modernizeze bătrâna formațiune și să aducă pe placul vremii un conservatorism ''compasional''. Speră să pună capăt disputelor pe tema Europei, sursă de reglări de conturi sângeroase care au dus îndeosebi la înlăturarea 'Doamnei de Fier'', cum era supranumită Margaret Thatcher.
Ideea unui referendum a apărut în plină ascensiune a partidului populist și eurofob UKIP în vederea alegerilor europene din 2014 și cu un ochi pe alegerile generale din 2015.
Cameron a reușit, de asemenea, să-și ducă partidul spre victorie în 2015, obținând chiar majoritatea absolută și abandonându-și aliatul liberal-democrat. Dar această spirală a succesului s-a oprit dintr-odată, joi.
Bătălia pentru succesiunea sa urmează să înceapă, cu ex-primarul Londrei Boris Johnson în prima linie, după ce fostul edil al capitalei s-a aflat în fruntea cruciadei anti-UE.
David Cameron a anunțat deja că nu se va prezenta la viitoarele alegeri preconizate pentru 2020, precizând că are altceva de făcut în viață și îndeosebi în familie. Va avea de acum încolo mai mult timp pentru sine... AGERPRES
Cameron a făcut pe ''ucenicul vrăjitor'' anunțând, în 2013, în vederea alegerilor legislative din 2015, referendumul — o consultare populară cu mari riscuri — într-o chestiune care a divizat mereu partidul său. El a pierdut pariul, credibilitatea și postul de prim-ministru.
Trăgând concluzia care se impunea, Cameron și-a anunțat de fapt demisia ca urmare a rezultatului referendumului, demisie ce va deveni efectivă odată cu desemnarea unui succesor de către partidul său, care se va întruni în congres în octombrie a.c.
Paradoxul unui premier care s-a străduit luni de zile să pledeze pentru menținerea țării sale în Uniunea Europeană și să prezică ce e mai rău în caz de ieșire a țării din blocul comunitar este că David Cameron s-a dovedit fi la origine un eurosceptic.
''Dar este un eurosceptic pragmatic'', nuanțează Peter Snowdon, coautor al unei cărți privind primii ani ai lui David Cameron la conducerea Partidului Conservator, ''Cameron at 10''. ''Nu este nici Edward Heath (eurofil), nici Margaret Thatcher (eurofobă). El este mult mai pragmatic, de unde și dificultatea sa de a-i convinge pe eurosceptici'', estimează biograful.
Fiu al unei familii înstărite, elegantul și politicosul Cameron (49 de ani), tată a trei copii, n-a provocat niciodată patimi nici în partidul său, nici în rândurile alegătorilor.
''Este educat, dar nu și un intelectual, determinat, dar nu dominator, gentleman, dar nu un snob (...), Cameron este un credincios, dar nu prea mult. Oamenii ca el au o mulțime de limite — lipsă de originalitate, absența pasiunilor, tentația automulțumirii—, dar au dominat cândva lumea'', scrie la rândul său jurnalistul și biograf Charles Moore, în opinia căruia Cameron reprezintă ''prototipul modern perfect al unei foarte vechi specii britanice''.
Educația la distinsul colegiu Eton, frecventat și de către rivalul său Boris Johnson — care era considerat în acea epocă mai strălucitor și mai promițător, potrivit biografului său Michael Ashcroft, — studii la Oxford și intrarea în politică: parcursul său, tipic elitelor politice, este fără contraste, ascensiunea sa — rapidă, până la funcția de șef al partidului în urmă cu 11 ani.
El vrea să modernizeze bătrâna formațiune și să aducă pe placul vremii un conservatorism ''compasional''. Speră să pună capăt disputelor pe tema Europei, sursă de reglări de conturi sângeroase care au dus îndeosebi la înlăturarea 'Doamnei de Fier'', cum era supranumită Margaret Thatcher.
Ideea unui referendum a apărut în plină ascensiune a partidului populist și eurofob UKIP în vederea alegerilor europene din 2014 și cu un ochi pe alegerile generale din 2015.
Cameron a reușit, de asemenea, să-și ducă partidul spre victorie în 2015, obținând chiar majoritatea absolută și abandonându-și aliatul liberal-democrat. Dar această spirală a succesului s-a oprit dintr-odată, joi.
Bătălia pentru succesiunea sa urmează să înceapă, cu ex-primarul Londrei Boris Johnson în prima linie, după ce fostul edil al capitalei s-a aflat în fruntea cruciadei anti-UE.
David Cameron a anunțat deja că nu se va prezenta la viitoarele alegeri preconizate pentru 2020, precizând că are altceva de făcut în viață și îndeosebi în familie. Va avea de acum încolo mai mult timp pentru sine... AGERPRES
