Premierul ungar Viktor Orban i-a adresat o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în care menționează - referitor la problema afluxului de migranți - că interpretarea pe care acesta din urmă o dă ''solidarității'' nu este conformă nici legislației europene și nici tradițiilor istorice ale Ungariei, transmite joi agenția MTI.
''Spre deosebire de unele state mari ale UE, Ungaria nu are un trecut colonial'' și prin urmare nici nu are vreo obligație față de țările de unde vin migranții care ajung acum în Europa, subliniază Orban în scrisoarea prin care continuă disputa cu Bruxelles-ul după ce Curtea de Justiție a UE (CJUE) a respins miercuri contestația Ungariei și a Slovaciei împotriva cotelor obligatorii de refugiați.
''Ungaria nu este o țară de imigranți și nici nu dorește să devină una'', mai precizează șeful guvernului ungar. Anterior, el a cerut Comisiei Europene să plătească jumătate din costul de circa 800 de milioane de euro pe care Ungaria l-a suportat pentru securizarea frontierei sale sudice, unde a ridicat un gard pentru a opri migranții să intre în această țară și în spațiul Schengen.
Juncker a răspuns deja acestei solicitări, amintind că pentru Ungaria au fost alocate fonduri structurale în valoare de 25 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, echivalentul a 3% din PIB-ul acestei țări, procent mai mare decât al oricărui alt stat membru.
În acest context, Orban a criticat abordarea unor oficiali europeni, care cer să fie tăiate sau diminuate fondurile europene pentru statele est-europene ce nu acceptă să primească migranți extracomunitari.
''O asemenea conexiune nu există și nici nu este permisă de legislația europeană'', estimează el în scrisoarea redactată în limba germană și transmisă în copie agenției MTI.
''Punctul de vedere al guvernului ungar este că o mare parte a fondurilor de coeziune ajung la companiile din țările care contribuie la aceste fonduri, așadar economiile marilor state ale UE au profitat semnificativ de ele. Același lucru este valabil și pentru deschiderea piețelor noilor state membre'', explică Orban.
În aceeași zi, șeful său de cabinet, Janos Lazar, a declarat la briefingul săptămânal de presă, tot despre chestiunea migrației, că cetățenii ungari ''au dreptul să decidă alături de cine doresc să trăiască'' în țara lor. 'Dacă renunțăm la acest drept, renunțăm la o parte esențială a independenței noastre', a estimat el, acuzând totodată UE că în loc să protejeze frontierele blocului comunitar ''face totul pentru a apăra drepturile migranților ilegali''.
Janos Lazar a mai spus că, în pofida verdictului CJUE, Ungaria va continua demersurile împotriva aplicării cotelor obligatorii de refugiații decise în urmă cu doi ani prin ceea ce el a numit ''dictatul de la Bruxelles''. El nu a exclus nici posibilitatea unei noi plângeri adresate aceleiași instanțe europene dacă între timp nu va fi soluționată problema procedurii de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva Ungariei (și a Cehiei și Poloniei) pentru refuzul de a implementa acele cote.
AGERPRES
''Spre deosebire de unele state mari ale UE, Ungaria nu are un trecut colonial'' și prin urmare nici nu are vreo obligație față de țările de unde vin migranții care ajung acum în Europa, subliniază Orban în scrisoarea prin care continuă disputa cu Bruxelles-ul după ce Curtea de Justiție a UE (CJUE) a respins miercuri contestația Ungariei și a Slovaciei împotriva cotelor obligatorii de refugiați.
''Ungaria nu este o țară de imigranți și nici nu dorește să devină una'', mai precizează șeful guvernului ungar. Anterior, el a cerut Comisiei Europene să plătească jumătate din costul de circa 800 de milioane de euro pe care Ungaria l-a suportat pentru securizarea frontierei sale sudice, unde a ridicat un gard pentru a opri migranții să intre în această țară și în spațiul Schengen.
Juncker a răspuns deja acestei solicitări, amintind că pentru Ungaria au fost alocate fonduri structurale în valoare de 25 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020, echivalentul a 3% din PIB-ul acestei țări, procent mai mare decât al oricărui alt stat membru.
În acest context, Orban a criticat abordarea unor oficiali europeni, care cer să fie tăiate sau diminuate fondurile europene pentru statele est-europene ce nu acceptă să primească migranți extracomunitari.
''O asemenea conexiune nu există și nici nu este permisă de legislația europeană'', estimează el în scrisoarea redactată în limba germană și transmisă în copie agenției MTI.
''Punctul de vedere al guvernului ungar este că o mare parte a fondurilor de coeziune ajung la companiile din țările care contribuie la aceste fonduri, așadar economiile marilor state ale UE au profitat semnificativ de ele. Același lucru este valabil și pentru deschiderea piețelor noilor state membre'', explică Orban.
În aceeași zi, șeful său de cabinet, Janos Lazar, a declarat la briefingul săptămânal de presă, tot despre chestiunea migrației, că cetățenii ungari ''au dreptul să decidă alături de cine doresc să trăiască'' în țara lor. 'Dacă renunțăm la acest drept, renunțăm la o parte esențială a independenței noastre', a estimat el, acuzând totodată UE că în loc să protejeze frontierele blocului comunitar ''face totul pentru a apăra drepturile migranților ilegali''.
Janos Lazar a mai spus că, în pofida verdictului CJUE, Ungaria va continua demersurile împotriva aplicării cotelor obligatorii de refugiații decise în urmă cu doi ani prin ceea ce el a numit ''dictatul de la Bruxelles''. El nu a exclus nici posibilitatea unei noi plângeri adresate aceleiași instanțe europene dacă între timp nu va fi soluționată problema procedurii de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva Ungariei (și a Cehiei și Poloniei) pentru refuzul de a implementa acele cote.
AGERPRES