Președintele rus Vladimir Putin s-a declarat favorabil luni desfășurării unei forțe ONU pentru protejarea observatorilor OSCE în tot estul rebel al Ucrainei și nu doar pe linia de demarcație între separatiștii proruși și armata guvernamentală ucraineană, așa cum propusese Moscova anterior, relatează AFP.
O astfel de "desfășurare poate avea loc nu numai pe linia de demarcație după retragerea forțelor militare și echipamentelor de ambele părți, dar și în alte locuri în care observatorii OSCE își desfășoară inspecțiile", a declarat președintele rus într-o convorbire la telefon cu cancelarul german Angela Merkel, potrivit unui comunicat difuzat de Kremlin.
Săptămâna trecută, președintele rus pentru prima oară s-a declarat favorabil desfășurării "căștilor albastre" pentru a asigura securitatea observatorilor Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în estul Ucrainei, ceea ce Kievul cere de multă vreme. Ucraina se confruntă de mai mult de trei ani cu un conflict în regiunea Donbas, între rebelii separatiști proruși și armata guvernamentală.
Dar, în timp ce Kievul dorește ca această forță de menținere a păcii să fie desfășurată în întreaga zonă de conflict, Vladimir Putin declarase inițial că aceasta ar trebui să intervină doar de-a lungul liniei de demarcație dintre cele două tabere.
Aceste "căști albastre" nu ar putea avea decât funcția de a asigura securitatea observatorilor OSCE" și "ele trebuie să fie situate în acest scop pe linia de demarcație și în nici un alt loc", afirmase președintele rus.
Într-un comunicat, cancelaria germană a indicat faptul că Angela Merkel a discutat acest subiect cu președintele (Vladimir) Putin, "subliniind că sunt necesare modificări ale mandatului (ONU)".
"Președintele Putin a reacționat în mod pozitiv și s-a declarat de acord să ridice limitarea privind desfășurarea misiunii ONU doar pe linia de contact", se menționează în comunicatul cancelariei germane.
Cu toate acestea, inițiativa președintelui rus necesită retragerea forțelor de ambele părți și a echipamentului lor militar de pe linia de demarcație, o condiție a acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015, dar care nici astăzi nu sunt respectate integral.
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat săptămâna trecută, după prima propunere a lui Putin, că o operațiune de menținere a păcii ar putea permite o "avansare" a situației, stabilind în același timp condițiile sale. Printre acestea, desfășurarea acestei forțe de menținere a păcii "pe întreg teritoriul ocupat, inclusiv în partea frontierei ruso-ucrainene ce scapă controlului Kievului" și ca din această misiune să nu facă parte militari ruși.
Aproximativ 600 de observatori OSCE monitorizează în prezent respectarea acordurilor de pace. La sfârșitul lunii aprilie, un angajat al organizației, un american, a fost ucis în explozia unei mine la trecerea unei patrule.
Conflictul dintre armata ucraineană și rebeli — sprijiniți militar de Rusia, potrivit Kievului și Occidentului — a făcut peste 10.000 de morți în aproape trei ani și jumătate. Ciocniri se produc cu regularitate în pofida acordurilor de la Minsk și a armistițiilor anunțate, cele două părți acuzându-se reciproc de încălcarea acestora.
AGERPRES
O astfel de "desfășurare poate avea loc nu numai pe linia de demarcație după retragerea forțelor militare și echipamentelor de ambele părți, dar și în alte locuri în care observatorii OSCE își desfășoară inspecțiile", a declarat președintele rus într-o convorbire la telefon cu cancelarul german Angela Merkel, potrivit unui comunicat difuzat de Kremlin.
Săptămâna trecută, președintele rus pentru prima oară s-a declarat favorabil desfășurării "căștilor albastre" pentru a asigura securitatea observatorilor Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) în estul Ucrainei, ceea ce Kievul cere de multă vreme. Ucraina se confruntă de mai mult de trei ani cu un conflict în regiunea Donbas, între rebelii separatiști proruși și armata guvernamentală.
Dar, în timp ce Kievul dorește ca această forță de menținere a păcii să fie desfășurată în întreaga zonă de conflict, Vladimir Putin declarase inițial că aceasta ar trebui să intervină doar de-a lungul liniei de demarcație dintre cele două tabere.
Aceste "căști albastre" nu ar putea avea decât funcția de a asigura securitatea observatorilor OSCE" și "ele trebuie să fie situate în acest scop pe linia de demarcație și în nici un alt loc", afirmase președintele rus.
Într-un comunicat, cancelaria germană a indicat faptul că Angela Merkel a discutat acest subiect cu președintele (Vladimir) Putin, "subliniind că sunt necesare modificări ale mandatului (ONU)".
"Președintele Putin a reacționat în mod pozitiv și s-a declarat de acord să ridice limitarea privind desfășurarea misiunii ONU doar pe linia de contact", se menționează în comunicatul cancelariei germane.
Cu toate acestea, inițiativa președintelui rus necesită retragerea forțelor de ambele părți și a echipamentului lor militar de pe linia de demarcație, o condiție a acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015, dar care nici astăzi nu sunt respectate integral.
Președintele ucrainean Petro Poroșenko a declarat săptămâna trecută, după prima propunere a lui Putin, că o operațiune de menținere a păcii ar putea permite o "avansare" a situației, stabilind în același timp condițiile sale. Printre acestea, desfășurarea acestei forțe de menținere a păcii "pe întreg teritoriul ocupat, inclusiv în partea frontierei ruso-ucrainene ce scapă controlului Kievului" și ca din această misiune să nu facă parte militari ruși.
Aproximativ 600 de observatori OSCE monitorizează în prezent respectarea acordurilor de pace. La sfârșitul lunii aprilie, un angajat al organizației, un american, a fost ucis în explozia unei mine la trecerea unei patrule.
Conflictul dintre armata ucraineană și rebeli — sprijiniți militar de Rusia, potrivit Kievului și Occidentului — a făcut peste 10.000 de morți în aproape trei ani și jumătate. Ciocniri se produc cu regularitate în pofida acordurilor de la Minsk și a armistițiilor anunțate, cele două părți acuzându-se reciproc de încălcarea acestora.
AGERPRES