Preşedintele polonez, Andrzej Duda, a comparat marţi apartenenţa ţării sale la Uniunea Europeană cu unele aspecte ale ocupaţiei Poloniei de către imperiile rus, austro-ungar sau german de-a lungul istoriei, el vorbind despre o situaţie în care 'undeva departe, în capitale îndepărtate se decide în privinţa noastră (a polonezilor n.red.) şi în realitate noi muncim pentru alţii', declaraţie făcută la o manifestare dedicată Centenarului independenţei Poloniei, transmite AFP.
'Astăzi avem o Polonie suverană şi independentă care, cred în acest lucru, va fi un stat unde vom trăi din ce în ce mai bine. Vorbiţi despre aceasta copiilor voştri', a spus şeful statului polonez în discursul susţinut la Kamienna Gora, în Silezia Inferioară. 'Pentru că, adesea, oamenii ne spun: la ce e bună Polonia ? Uniunea Europeană e mai importantă', a explicat el, fără să precizeze la cine se referă.
Dar a amintit mai departe de istoria Poloniei când această ţară a trăit sub diverse ocupaţii începând din anul 1795 şi până în 1918, când şi-a câştigat independenţa al cărei centenar îl sărbătoreşte anul acesta.
'Toţi aceşti oameni să-şi amintească cei 123 de ani de partaje teritoriale. (...) Şi atunci au fost oameni care spuneau: poate că va fi mai bine, nu vor mai fi dispute, revolte, insurecţii, războaie, aventuri, confederaţii, vom avea în sfârşit pace', dar apoi 'au înţeles repede că războaiele continuă, aventurile continuă, dar că noi nu mai avem nicio influenţă, că nu mai putem decide pentru noi înşine, că acum, undeva departe, în capitale îndepărtate, se decide în privinţa noastră, ne luăm de acolo banii pe care îi câştigăm pentru munca noastră, deşi în realitate noi muncim pentru alţii', a continuat preşedintele Andrzej Duda, provenit din formaţiunea conservatoare naţionalistă Lege şi Justiţie (PiS), care conduce Polonia după ce a câştigat alegerile legislative din octombrie 2015.
De la acele alegeri, relaţiile Poloniei cu Comisia Europeană sunt marcate de tensiuni ce privesc statul de drept şi o reformă extinsă a sistemului judiciar polonez promovată de acest partid şi considerată de executivul comunitar o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive.
Într-un discurs susţinut în ianuarie la forumul economic de la Davos, Andrzej Duda a acuzat Comisia Europeană că are o atitudine 'total părtinitoare' în favoarea actualei opoziţii poloneze, reprezentată în special de liberalii Platforma Civică (PO), formaţiunea care a deţinut puterea până la alegerile din 2015. 'Nu pot să înţeleg de ce (instituţiile europene) sunt atât de lipsite de obiectivitate în evaluarea lor privind situaţia din Polonia şi reformele noastre judiciare (...) Nu înţeleg de ce schimbările noastre, reformele noastre, sunt văzute ca antidemocratice, în timp ce aceleaşi instituţii sunt ok faţă de reforme la fel din alte ţări', a spus atunci Andrzej Duda în timpul unei dezbateri despre Europa Centrală şi de Est. 'Mă tem că (...) este mai mult o problemă politică decât o problemă instituţională reală', a încheiat el.
În decembrie anul trecut, Comisia Europeană a activat Articolul 7 din Tratatul UE şi a dat guvernului de la Varşovia un termen de trei luni să revină asupra reformelor contestate, în caz contrar executivul comunitar va avansa cu procedura de sancţiuni ce prevede în ultima etapă suspendarea dreptului de vot al Poloniei în Consiliul UE, cu condiţia ca toate celelalte 27 de state membre să voteze favorabil această sancţiune. Guvernul polonez a transmis săptămâna trecută Comisiei Europene o 'carte albă' în care explică reformele întreprinse, document analizat în prezent la Bruxelles.AGERPRES
'Astăzi avem o Polonie suverană şi independentă care, cred în acest lucru, va fi un stat unde vom trăi din ce în ce mai bine. Vorbiţi despre aceasta copiilor voştri', a spus şeful statului polonez în discursul susţinut la Kamienna Gora, în Silezia Inferioară. 'Pentru că, adesea, oamenii ne spun: la ce e bună Polonia ? Uniunea Europeană e mai importantă', a explicat el, fără să precizeze la cine se referă.
Dar a amintit mai departe de istoria Poloniei când această ţară a trăit sub diverse ocupaţii începând din anul 1795 şi până în 1918, când şi-a câştigat independenţa al cărei centenar îl sărbătoreşte anul acesta.
'Toţi aceşti oameni să-şi amintească cei 123 de ani de partaje teritoriale. (...) Şi atunci au fost oameni care spuneau: poate că va fi mai bine, nu vor mai fi dispute, revolte, insurecţii, războaie, aventuri, confederaţii, vom avea în sfârşit pace', dar apoi 'au înţeles repede că războaiele continuă, aventurile continuă, dar că noi nu mai avem nicio influenţă, că nu mai putem decide pentru noi înşine, că acum, undeva departe, în capitale îndepărtate, se decide în privinţa noastră, ne luăm de acolo banii pe care îi câştigăm pentru munca noastră, deşi în realitate noi muncim pentru alţii', a continuat preşedintele Andrzej Duda, provenit din formaţiunea conservatoare naţionalistă Lege şi Justiţie (PiS), care conduce Polonia după ce a câştigat alegerile legislative din octombrie 2015.
De la acele alegeri, relaţiile Poloniei cu Comisia Europeană sunt marcate de tensiuni ce privesc statul de drept şi o reformă extinsă a sistemului judiciar polonez promovată de acest partid şi considerată de executivul comunitar o încercare de subordonare a puterii judiciare în faţa celei executive.
Într-un discurs susţinut în ianuarie la forumul economic de la Davos, Andrzej Duda a acuzat Comisia Europeană că are o atitudine 'total părtinitoare' în favoarea actualei opoziţii poloneze, reprezentată în special de liberalii Platforma Civică (PO), formaţiunea care a deţinut puterea până la alegerile din 2015. 'Nu pot să înţeleg de ce (instituţiile europene) sunt atât de lipsite de obiectivitate în evaluarea lor privind situaţia din Polonia şi reformele noastre judiciare (...) Nu înţeleg de ce schimbările noastre, reformele noastre, sunt văzute ca antidemocratice, în timp ce aceleaşi instituţii sunt ok faţă de reforme la fel din alte ţări', a spus atunci Andrzej Duda în timpul unei dezbateri despre Europa Centrală şi de Est. 'Mă tem că (...) este mai mult o problemă politică decât o problemă instituţională reală', a încheiat el.
În decembrie anul trecut, Comisia Europeană a activat Articolul 7 din Tratatul UE şi a dat guvernului de la Varşovia un termen de trei luni să revină asupra reformelor contestate, în caz contrar executivul comunitar va avansa cu procedura de sancţiuni ce prevede în ultima etapă suspendarea dreptului de vot al Poloniei în Consiliul UE, cu condiţia ca toate celelalte 27 de state membre să voteze favorabil această sancţiune. Guvernul polonez a transmis săptămâna trecută Comisiei Europene o 'carte albă' în care explică reformele întreprinse, document analizat în prezent la Bruxelles.AGERPRES