Papa Francisc a adresat tuturor creştinilor din lume joi, la Geneva, cu ocazia unei vizite fulger la o reuniune a bisericilor non-catolice (în principal protestante şi ortodoxe), îndemnul de "a se uni" şi de "a fi apropiaţi" de credincioşii persecutaţi în Orientul Mijlociu, invitându-i să meargă "să evanghelizeze" lumea împreună, informează AFP, Reuters şi DPA.
Liderul de la Vatican a cerut creştinilor "să distrugă barierele neîncrederii şi fricii" care îi despart după Reforma Protestantă din secolul al XVI-lea şi să colaboreze pentru a-i ajuta pe cei nepăstuiţi.
Papa Francisc, conducătorul Bisericii Catolice - ce numără peste 1,3 miliarde de credincioşi - cel mai cunoscut purtător de cuvânt al creştinilor din lumea întreagă, a acceptat invitaţia de a merge la Geneva pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea Consiliului Mondial al Bisericilor, o instituţie care este alcătuită din 350 de biserici membre şi reprezintă interesele unui număr de aproximativ 500 de milioane de credincioşi protestanţi şi ortodocşi.
Biserica Catolică nu este membru cu drepturi depline în această organizaţie.
"Cât este de greu să calmezi animozităţile şi să ieşi din spirala refuzurilor reciproce alimentate de secole!", a recunoscut papa Francisc la Geneva, oraşul în care a trăit teologul şi reformatorul francez Jean Calvin (1509-1564). "Trebuie să mergem pe acest drum împreună", a adăugat suveranul pontif în timpul unei rugăciuni ecumenice.
Olav Fykse Tveit, pastor luteran norvegian, care este căsătorit şi prezidează Consiliul Mondial al Bisericilor, consideră că "nu este dificil să găseşti subiectele care continuă să îi divizeze pe creştini", unul dintre acestea fiind sexualitatea. "Însă mulţi creştini, fie că sunt catolici sau nu, văd în papă o voce puternică, ce exprimă ceea ce noi dorim cu toţii să spunem", a declarat el pentru AFP.
Apropierea dintre creştini este înscrisă în preocupările oficiale ale Bisericii Catolice doar de aproximativ 60 de ani, în urma conciliului Vatican II (1962-1965), care făcut apel la respect reciproc între religii şi a renunţat la proclamarea Bisericii Catolice drept singura deţinătoare a căii juste de a trăi într-o manieră creştină.
Acea declaraţie a fost însă doar o picătură de apă într-o istorie bimilenară, marcată de schisme, războaie religioase sângeroase în Europa şi o ură tenace.
Evanghelizare
Raporturile devenite mult mai strânse cu ortodocşii şi protestanţii se înscriu în contextul unei de-creştinări galopante în Europa şi al unor persecuţii şi atacuri teroriste care îi vizează pe creştini.
Papa Francisc foloseşte cu regularitate expresia "ecumenismul sângelui", deplângând aceste asasinate, fără să facă diferenţe între catolici, ortodocşi şi protestanţi.
"Să îi privim pe fraţii şi surorile noastre, care, în diverse părţi ale lumii, în special în Orientul Mijlociu, suferă pentru că sunt creştini. Să fim alături de ei", a spus suveranul pontif la Geneva, în timpul unei întâlniri cu membrii Consiliului Mondial al Bisericilor.
"După secole de conflicte... caritatea ne permite să mergem alături unii de alţii, ca fraţi şi surori", a mai spus liderul de la Vatican, citat de Reuters.
Papa Francisc i-a îndemnat pe creştinii din toate bisericile "să găsească curajul de a schimba cursul istoriei, o istorie care ne-a dus la neîncredere reciprocă şi la înstrăinare".
"Însă creştinii nu pot fi reduşi la o organizaţie non-guvernamentală", a mai spus el.
Biserica romano-catolică nu doreşte să adere la Consiliul Mondial al Bisericilor, care reprezintă biserici ce nu recunosc întâietatea papei şi care au viziuni doctrinale foarte diferite.
Structura Consiliului Mondial al Bisericilor este similară cu aceea a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu reprezentanţi din multe biserici naţionale independente, iar anumiţi critici au spus că organizaţia a devenit excesiv de birocratică.
Totuşi, Biserica Catolică a început să colaboreze în urmă cu 50 de ani cu această organizaţie, participând la proiecte concrete în domeniul păcii şi la discuţii teologice. Papa a salutat joi delegaţiile creştine din Coreea de Nord şi din Coreea de Sud, care au venit la Geneva cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Consiliului Mondial al Bisericilor.
Fostul cardinal Jorge Bergoglio a prevenit totuşi, joi, că acţiunile comune ale creştinilor nu ar trebui să se reducă la cele ale unei simple organizaţii non-guvernamentale.
"Lucrul de care avem cu adevărat nevoie este un nou elan de evanghelizare", a declarat suveranul pontif, intrând astfel pe un teren delicat de discuţii, în contextul istoriei religiilor, marcată de cuceriri, făcute în special de credincioşii catolici.
Papa s-a declarat preocupat de reticenţa celor mai mulţi dintre creştini de a adopta un discurs evanghelic şi de "a porni în misiune". Ideea nu este de a face în mod direct prozelitism, ci de a prezenta un chip "atractiv" al învăţămintelor bisericii, a explicat liderul de la Vatican.
Pentru a genera un astfel de elan, creştinii ar trebui, mai ales, "să se desprindă de indiferenţă" şi să răspundă la strigătele "celor slabi, tot mai mult daţi la o parte, fără pâine, fără locuri de muncă şi fără viitor, în timp ce bogaţii sunt tot mai puţin numeroşi, dar tot mai bogaţi", a explicat papa Francisc.
Suveranul pontif şi-a terminat participarea la consiliul de la Geneva făcând o baie de mulţime, fiind aclamat cu bucurie în uriaşul centru de expoziţii din oraşul elveţian de 41.000 de catolici, majoritar francofoni. Dintre cei 8 milioane de locuitori ai Elveţiei, 41% s-au declarat credincioşi catolici şi un sfert creştini protestanţi.
"Ne rugăm în limba creştină!", le-a transmis papa Francisc în timpul unei slujbe oficiate în franceză şi latină. El a lansat şi un avertisment la adresa credincioşilor pasionaţi excesiv de internet. "Trăim de dimineaţă până seara printre mii de apeluri şi mesaje, incapabili să ne oprim în faţa chipurilor oamenilor", a declarat, cu regret, suveranul pontif, care a lăudat relaţiile personale, în defavoarea celor virtuale.
La sosirea în Elveţia, papa Francisc a fost întâmpinat la coborârea din avion de doi foşti membri ai Gărzii Elveţiene, o structură alcătuită din soldaţi destoinici, care jură să se sacrifice, la nevoie, pentru liderul spiritual al Bisericii Catolice. AGERPRES
Liderul de la Vatican a cerut creştinilor "să distrugă barierele neîncrederii şi fricii" care îi despart după Reforma Protestantă din secolul al XVI-lea şi să colaboreze pentru a-i ajuta pe cei nepăstuiţi.
Papa Francisc, conducătorul Bisericii Catolice - ce numără peste 1,3 miliarde de credincioşi - cel mai cunoscut purtător de cuvânt al creştinilor din lumea întreagă, a acceptat invitaţia de a merge la Geneva pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la înfiinţarea Consiliului Mondial al Bisericilor, o instituţie care este alcătuită din 350 de biserici membre şi reprezintă interesele unui număr de aproximativ 500 de milioane de credincioşi protestanţi şi ortodocşi.
Biserica Catolică nu este membru cu drepturi depline în această organizaţie.
"Cât este de greu să calmezi animozităţile şi să ieşi din spirala refuzurilor reciproce alimentate de secole!", a recunoscut papa Francisc la Geneva, oraşul în care a trăit teologul şi reformatorul francez Jean Calvin (1509-1564). "Trebuie să mergem pe acest drum împreună", a adăugat suveranul pontif în timpul unei rugăciuni ecumenice.
Olav Fykse Tveit, pastor luteran norvegian, care este căsătorit şi prezidează Consiliul Mondial al Bisericilor, consideră că "nu este dificil să găseşti subiectele care continuă să îi divizeze pe creştini", unul dintre acestea fiind sexualitatea. "Însă mulţi creştini, fie că sunt catolici sau nu, văd în papă o voce puternică, ce exprimă ceea ce noi dorim cu toţii să spunem", a declarat el pentru AFP.
Apropierea dintre creştini este înscrisă în preocupările oficiale ale Bisericii Catolice doar de aproximativ 60 de ani, în urma conciliului Vatican II (1962-1965), care făcut apel la respect reciproc între religii şi a renunţat la proclamarea Bisericii Catolice drept singura deţinătoare a căii juste de a trăi într-o manieră creştină.
Acea declaraţie a fost însă doar o picătură de apă într-o istorie bimilenară, marcată de schisme, războaie religioase sângeroase în Europa şi o ură tenace.
Evanghelizare
Raporturile devenite mult mai strânse cu ortodocşii şi protestanţii se înscriu în contextul unei de-creştinări galopante în Europa şi al unor persecuţii şi atacuri teroriste care îi vizează pe creştini.
Papa Francisc foloseşte cu regularitate expresia "ecumenismul sângelui", deplângând aceste asasinate, fără să facă diferenţe între catolici, ortodocşi şi protestanţi.
"Să îi privim pe fraţii şi surorile noastre, care, în diverse părţi ale lumii, în special în Orientul Mijlociu, suferă pentru că sunt creştini. Să fim alături de ei", a spus suveranul pontif la Geneva, în timpul unei întâlniri cu membrii Consiliului Mondial al Bisericilor.
"După secole de conflicte... caritatea ne permite să mergem alături unii de alţii, ca fraţi şi surori", a mai spus liderul de la Vatican, citat de Reuters.
Papa Francisc i-a îndemnat pe creştinii din toate bisericile "să găsească curajul de a schimba cursul istoriei, o istorie care ne-a dus la neîncredere reciprocă şi la înstrăinare".
"Însă creştinii nu pot fi reduşi la o organizaţie non-guvernamentală", a mai spus el.
Biserica romano-catolică nu doreşte să adere la Consiliul Mondial al Bisericilor, care reprezintă biserici ce nu recunosc întâietatea papei şi care au viziuni doctrinale foarte diferite.
Structura Consiliului Mondial al Bisericilor este similară cu aceea a Organizaţiei Naţiunilor Unite, cu reprezentanţi din multe biserici naţionale independente, iar anumiţi critici au spus că organizaţia a devenit excesiv de birocratică.
Totuşi, Biserica Catolică a început să colaboreze în urmă cu 50 de ani cu această organizaţie, participând la proiecte concrete în domeniul păcii şi la discuţii teologice. Papa a salutat joi delegaţiile creştine din Coreea de Nord şi din Coreea de Sud, care au venit la Geneva cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Consiliului Mondial al Bisericilor.
Fostul cardinal Jorge Bergoglio a prevenit totuşi, joi, că acţiunile comune ale creştinilor nu ar trebui să se reducă la cele ale unei simple organizaţii non-guvernamentale.
"Lucrul de care avem cu adevărat nevoie este un nou elan de evanghelizare", a declarat suveranul pontif, intrând astfel pe un teren delicat de discuţii, în contextul istoriei religiilor, marcată de cuceriri, făcute în special de credincioşii catolici.
Papa s-a declarat preocupat de reticenţa celor mai mulţi dintre creştini de a adopta un discurs evanghelic şi de "a porni în misiune". Ideea nu este de a face în mod direct prozelitism, ci de a prezenta un chip "atractiv" al învăţămintelor bisericii, a explicat liderul de la Vatican.
Pentru a genera un astfel de elan, creştinii ar trebui, mai ales, "să se desprindă de indiferenţă" şi să răspundă la strigătele "celor slabi, tot mai mult daţi la o parte, fără pâine, fără locuri de muncă şi fără viitor, în timp ce bogaţii sunt tot mai puţin numeroşi, dar tot mai bogaţi", a explicat papa Francisc.
Suveranul pontif şi-a terminat participarea la consiliul de la Geneva făcând o baie de mulţime, fiind aclamat cu bucurie în uriaşul centru de expoziţii din oraşul elveţian de 41.000 de catolici, majoritar francofoni. Dintre cei 8 milioane de locuitori ai Elveţiei, 41% s-au declarat credincioşi catolici şi un sfert creştini protestanţi.
"Ne rugăm în limba creştină!", le-a transmis papa Francisc în timpul unei slujbe oficiate în franceză şi latină. El a lansat şi un avertisment la adresa credincioşilor pasionaţi excesiv de internet. "Trăim de dimineaţă până seara printre mii de apeluri şi mesaje, incapabili să ne oprim în faţa chipurilor oamenilor", a declarat, cu regret, suveranul pontif, care a lăudat relaţiile personale, în defavoarea celor virtuale.
La sosirea în Elveţia, papa Francisc a fost întâmpinat la coborârea din avion de doi foşti membri ai Gărzii Elveţiene, o structură alcătuită din soldaţi destoinici, care jură să se sacrifice, la nevoie, pentru liderul spiritual al Bisericii Catolice. AGERPRES
