Hungarian state-owned company Magyar Posta announced on Wednesday it is interested in buying the Romanian Post and will decide on a possible investment depending on the privatization’s opportunities and terms.
The Ministry of Information Society, which owns 75 per cent of the Romanian Post’s registered capital, published the privatization announcement on Monday, seeking to sell a participation of 51 per cent.
The offers will be opened on April 11, the interested investors having to prove that they have the financial resources needed for a cash capital increase of a minimum of EUR 150 M. The privatization is open only to individual companies or consortiums that meet several pre-qualification criteria.
Information Society Minister Dan Nica stated last week that over 10 investors have shown an interest in privatizing the Post. The company is the biggest operator on the market and has a territorial network of approximately 7,100 post offices. In 2011 the Romanian Post’s turnover dropped by 8.7 per cent to RON 1.26 bln, while its losses jumped 50 per cent to RON 182.9 M. At the end of 2011 the company was registering total debts of RON 556.9 M. Its number of employees had dropped by 2,500 to 32,124.
Compania ungară de stat Magyar Posta este interesată de privatizarea Poştei Române
Compania ungară de stat Magyar Posta a anunţat miercuri că este interesată de Poşta Română şi va decide în privinţa unei posibile investiţii în funcţie de oportunităţile şi condiţiile privatizării, scrie Mediafax
Ministerul pentru Societatea Informaţională, care deţine 75% din capitalul social al Poştei Române, a publicat luni anunţul de privatizare, prin care va fi vândută o participaţie de 51% la companie.
Ofertele pentru privatizarea Poştei Române vor fi deschise la 11 aprilie, investitorii interesaţi urmând să facă dovada că dispun de resurse financiare pentru un aport de capital în numerar de minim 150 milioane de euro.
La privatizare pot participa doar firme, individual sau în consorţiu, care îndeplinesc mai multe criterii de precalificare.
Astfel, vor fi admişi numai investitorii care nu au participat cu oferte trucate şi/sau neserioase într-un proces de privatizare, şi/sau nu au retras sau revocat oferta declarată câştigătoare într-un proces de privatizare, şi/sau nu au refuzat să încheie contractul de privatizare.
De asemenea, pot participa doar firmele care nu au înrăutăţit în mod vădit situaţia economică şi financiară a unor firme în care au devenit acţionari majoritari în urma unui proces de privatizare prin neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere a obligaţiilor asumate prin contractul de privatizare.
În plus, sunt admise doar firmele care nu au avut contracte de privatizare reziliate din culpa acestora.
Alt criteriu de precalificare este inexistenţa datoriilor către bugetul de stat.
Procesul de selecţie a investitorului se realizează prin metoda licitaţiei cu ofertă în plic, combinată cu metoda licitaţiei cu strigare, precedată de negocieri desfăşurate pe bază de oferte preliminare şi neangajante depuse de potenţialii investitori.
Privatizarea Poştei Române se va realiza prin metoda majorării de capital social cu aport de capital privat în numerar prin dobândirea de către un nou investitor a unui pachet de acţiuni reprezentând 51% din capitalul social al operatorului.
Fondul Proprietatea deţine 25% din capitalul social al Poştei.
Pentru etapa a doua a procesului de selecţie, ofertanţii precalificaţi vor depune dovada achitării taxei de participare în cuantum de 5.000 de euro, documentele de participare, precum şi instrucţiunile comunicate ulterior ofertanţilor precalificaţi şi ofertele finale ferme.
Ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica, a declarat săptămâna trecută că peste 10 investitori s-au arătat interesaţi de privatizarea Poştei.
Compania este cel mai mare operator de profil şi are o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale. În 2011, cifra de afaceri a CNPR a scăzut cu 8,7%, la 1,26 miliarde de lei, iar pierderile au urcat cu 50%, la 182,9 milioane de lei. Compania avea la sfârşitul anului 2011 datorii totale de 556,9 milioane de lei, iar numărul mediu de salariaţi scăzuse cu peste 2.500, la 32.124 de persoane.
