Marile bănci din întreaga lume, cu operațiuni la Londra, intenționează să transfere aproximativ 9.000 de locuri de muncă pe vechiul continent în următorii doi ani, susține Reuters, pe baza comunicatelor oficiale și informațiilor furnizate de mai multe surse.
Săptămâna trecută, Standard Chartered și JPMorgan au fost ultimele mari bănci care și-au prezentat planurile pentru operațiunile lor europene după Brexit. De asemenea, directorul general de la Goldman Sachs, Lloyd Blankfein, a declarat, vineri, că avântul luat de Londra în rândul marilor centre financiare ale lumii ar putea stagna, ca urmare a turbulențelor provocate de Brexit.
Până acum, 13 mari grupuri bancare, incluzând Goldman Sachs, UBS și Citigroup, au oferit unele indicii cu privire la modul în care își vor extinde operațiunile din Europa pentru a-și asigura accesul pe piața unică din UE, după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar. Discuțiile cu autoritățile financiare din Europa durează de mai multe luni, iar băncile încep să își definitiveze planurile vizând mutarea personalului și a operațiunilor.
"Se merge cu toată viteza înainte. Am făcut progrese cu planurile noastre de rezervă. Nu există nicio așteptare", a declarat directorul diviziei de investment banking de la una dintre marile bănci globale prezentă la Londra.
Deși mutarea a 9.000 de posturi ar reprezenta doar aproximativ 2% din locurile de muncă din sectorul financiar de la Londra, veniturile colectate de Marea Britanie din taxe ar putea avea de suferit dacă se vor pierde pe contribuabilii importanți care lucrează în sectorul serviciilor financiare. Centrul de reflexie specializat pe chestiuni care țin de buget Institute for Fiscal Studies a dat publicității săptămâna trecută un studiu care arată că restul populației va trebui să plătească mai mult dacă marii contributorii vor părăsi Londra.
Numărul exact al locurilor de muncă transferate va depinde însă de tipul de acord pe care guvernul britanic îl va încheia cu Uniunea Europeană. Unii politicieni susțin că bancherii au exagerat efectele Brexitului asupra economiei.
Cu toate acestea, până la această dată nu sunt cunoscute planurile unor mari bănci precum Credit Suisse sau Bank of America și nici cele ale multor bănci de talie mai mică. Din informațiile disponibile până acum, se pare că Frankfurt și Dublin sunt principalii câștigători ai planurilor de relocalizare. Șase din cele 13 mari bănci preferă să deschidă un nou birou sau să își majoreze operațiunile pe care le au deja la Frankfurt în timp ce alte trei mari bănci sunt interesate să se extindă la Dublin.
Deocamdată, băncile acționează cu prudență, lucrând la planuri de rezervă cu două etape, în dorința de a evita să creeze panică în rândul angajaților de la Londra până când nu vor decide câte locuri de muncă vor trebui mutate. Acesta înseamnă că numărul final ar putea fi mult mai mare, în funcție și de acordul care va fi negociat de UE și Marea Britanie.
Banca Angliei a fixat ziua de 14 iulie drept data limită până la care companiile din sectorul financiar trebuie să își prezinte planurile lor privind Brexitul. Un director de la o mare bancă britanică a apreciat că obligația de a pune la punct planuri crește șansele ca firmele din sectorul financiar să și pună în aplicare aceste planuri.
"Este o consecință neintenționată, dar, cu cât pregătirile sunt mai mari, cu atât este mai probabil să pui în aplicare acele planuri", a declarat sursa citată.
La rândul său, directorul general de la HSBC, Stuart Gulliver, a declarat recent că estimările anterioare ale băncii, potrivit cărora aproximativ 1.000 de angajați vor trebui să se transfere la Paris după ieșirea Marii Britanii din UE, au fost bazate pe scenariul unui 'hard Brexit'.
Majoritatea băncilor pleacă de la presupunerea că acesta va fi rezultatul cel mai probabil al discuțiilor dintre Marea Britanie și UE, ceea ce ar însemna că băncile cu sediul în Marea Britanie își vor pierde accesul pe piața unică fără să beneficieze de tratament special și nici de o perioadă de tranziție.
AGERPRES
Săptămâna trecută, Standard Chartered și JPMorgan au fost ultimele mari bănci care și-au prezentat planurile pentru operațiunile lor europene după Brexit. De asemenea, directorul general de la Goldman Sachs, Lloyd Blankfein, a declarat, vineri, că avântul luat de Londra în rândul marilor centre financiare ale lumii ar putea stagna, ca urmare a turbulențelor provocate de Brexit.
Până acum, 13 mari grupuri bancare, incluzând Goldman Sachs, UBS și Citigroup, au oferit unele indicii cu privire la modul în care își vor extinde operațiunile din Europa pentru a-și asigura accesul pe piața unică din UE, după ce Marea Britanie va părăsi blocul comunitar. Discuțiile cu autoritățile financiare din Europa durează de mai multe luni, iar băncile încep să își definitiveze planurile vizând mutarea personalului și a operațiunilor.
"Se merge cu toată viteza înainte. Am făcut progrese cu planurile noastre de rezervă. Nu există nicio așteptare", a declarat directorul diviziei de investment banking de la una dintre marile bănci globale prezentă la Londra.
Deși mutarea a 9.000 de posturi ar reprezenta doar aproximativ 2% din locurile de muncă din sectorul financiar de la Londra, veniturile colectate de Marea Britanie din taxe ar putea avea de suferit dacă se vor pierde pe contribuabilii importanți care lucrează în sectorul serviciilor financiare. Centrul de reflexie specializat pe chestiuni care țin de buget Institute for Fiscal Studies a dat publicității săptămâna trecută un studiu care arată că restul populației va trebui să plătească mai mult dacă marii contributorii vor părăsi Londra.
Numărul exact al locurilor de muncă transferate va depinde însă de tipul de acord pe care guvernul britanic îl va încheia cu Uniunea Europeană. Unii politicieni susțin că bancherii au exagerat efectele Brexitului asupra economiei.
Cu toate acestea, până la această dată nu sunt cunoscute planurile unor mari bănci precum Credit Suisse sau Bank of America și nici cele ale multor bănci de talie mai mică. Din informațiile disponibile până acum, se pare că Frankfurt și Dublin sunt principalii câștigători ai planurilor de relocalizare. Șase din cele 13 mari bănci preferă să deschidă un nou birou sau să își majoreze operațiunile pe care le au deja la Frankfurt în timp ce alte trei mari bănci sunt interesate să se extindă la Dublin.
Deocamdată, băncile acționează cu prudență, lucrând la planuri de rezervă cu două etape, în dorința de a evita să creeze panică în rândul angajaților de la Londra până când nu vor decide câte locuri de muncă vor trebui mutate. Acesta înseamnă că numărul final ar putea fi mult mai mare, în funcție și de acordul care va fi negociat de UE și Marea Britanie.
Banca Angliei a fixat ziua de 14 iulie drept data limită până la care companiile din sectorul financiar trebuie să își prezinte planurile lor privind Brexitul. Un director de la o mare bancă britanică a apreciat că obligația de a pune la punct planuri crește șansele ca firmele din sectorul financiar să și pună în aplicare aceste planuri.
"Este o consecință neintenționată, dar, cu cât pregătirile sunt mai mari, cu atât este mai probabil să pui în aplicare acele planuri", a declarat sursa citată.
La rândul său, directorul general de la HSBC, Stuart Gulliver, a declarat recent că estimările anterioare ale băncii, potrivit cărora aproximativ 1.000 de angajați vor trebui să se transfere la Paris după ieșirea Marii Britanii din UE, au fost bazate pe scenariul unui 'hard Brexit'.
Majoritatea băncilor pleacă de la presupunerea că acesta va fi rezultatul cel mai probabil al discuțiilor dintre Marea Britanie și UE, ceea ce ar însemna că băncile cu sediul în Marea Britanie își vor pierde accesul pe piața unică fără să beneficieze de tratament special și nici de o perioadă de tranziție.
AGERPRES
