România se numără printre primele trei țări europene în ceea ce privește incidența crescută a bolilor cerebrovasculare, precum și mortalitatea de cauză cerebrovasculară, potrivit datelor transmise joi de Societatea pentru Studiul Neuroprotecției și Neuroplasticității (SSNN).
Într-un comunicat de presă al SSNN se precizează că mortalitatea de cauză cerebrovasculară la persoanele peste 65 ani este de 1.276,5 la 100.000 de locuitori. De asemenea, date recente arată că prevalența globală a AVC este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârstă 55-70 ani și 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.
SSNN citează un raport al Comisiei Europene care arată că, în anul 2010, în România, rata mortalității secundară AVC a fost de 314,2 la 100.000 de locuitori, fiind pe locul trei pe continent, după Macedonia și Bulgaria.
"Din nefericire, vârsta la care apare această afecțiune gravă este din ce în ce mai tânără, iar rata globală la adulții tineri a crescut dramatic. În plus, nu există nicio țară a lumii în care numărul absolut de persoane afectate de această boală să fi scăzut. Potrivit ultimei raportări a Organizației Mondiale a Sănătății, au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 5 milioane dintre acești pacienți decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. Pentru aceștia din urmă, neuroreabilitarea rămâne singura șansă la o viață normală", se arată într-un comunicat.
SSNN menționează că nu există diferențe mari în ceea ce privește factorii de risc între țările Europei de Vest și de Est, doar ordinea lor este diferită.
Astfel, pentru Europa de Est, aceștia sunt reprezentați de hipertensiunea arterială, consumul excesiv de băuturi alcoolice, fumatul, obezitatea, dieta săracă în legume și fructe, aportul crescut de sare în alimentație, hiperglicemia, hipercolesterolemia și sedentarismul.
"Toți acești factori pot fi preveniți printr-un stil de viață echilibrat și prin sport. Scăderea incidenței acestei boli și reducerea impactului socio-economic se poate realiza doar prin modificarea modului în care această patologie este privită și tratată. Acest obiectiv poate fi atins doar printr-un proces continuu de educație atât din punct de vedere profesional, cât și public", subliniază aceeași sursă. AGERPRES
Într-un comunicat de presă al SSNN se precizează că mortalitatea de cauză cerebrovasculară la persoanele peste 65 ani este de 1.276,5 la 100.000 de locuitori. De asemenea, date recente arată că prevalența globală a AVC este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârstă 55-70 ani și 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.
SSNN citează un raport al Comisiei Europene care arată că, în anul 2010, în România, rata mortalității secundară AVC a fost de 314,2 la 100.000 de locuitori, fiind pe locul trei pe continent, după Macedonia și Bulgaria.
"Din nefericire, vârsta la care apare această afecțiune gravă este din ce în ce mai tânără, iar rata globală la adulții tineri a crescut dramatic. În plus, nu există nicio țară a lumii în care numărul absolut de persoane afectate de această boală să fi scăzut. Potrivit ultimei raportări a Organizației Mondiale a Sănătății, au fost înregistrate în întreaga lume peste 15 milioane de cazuri noi de AVC, aproximativ 5 milioane dintre acești pacienți decedează, iar alte 5 milioane rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă. Pentru aceștia din urmă, neuroreabilitarea rămâne singura șansă la o viață normală", se arată într-un comunicat.
SSNN menționează că nu există diferențe mari în ceea ce privește factorii de risc între țările Europei de Vest și de Est, doar ordinea lor este diferită.
Astfel, pentru Europa de Est, aceștia sunt reprezentați de hipertensiunea arterială, consumul excesiv de băuturi alcoolice, fumatul, obezitatea, dieta săracă în legume și fructe, aportul crescut de sare în alimentație, hiperglicemia, hipercolesterolemia și sedentarismul.
"Toți acești factori pot fi preveniți printr-un stil de viață echilibrat și prin sport. Scăderea incidenței acestei boli și reducerea impactului socio-economic se poate realiza doar prin modificarea modului în care această patologie este privită și tratată. Acest obiectiv poate fi atins doar printr-un proces continuu de educație atât din punct de vedere profesional, cât și public", subliniază aceeași sursă. AGERPRES
