Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în Europa, în pofida îmbunătățirii situației în multe țări, se arată într-un studiu publicat în revista European Heart Journal, relatează AFP.
Analizând datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) privitoare la 52 de țări, studiul a pus în evidență mari diferențe între state. În state cu venituri mari ca Belgia, Danemarca, Franța, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Spania și San Marino, bolile cardiovasculare produc la bărbați mai puține decese decât cancerul.
Nu s-a observat însă nicio scădere în Rusia, Ucraina, Belarus și Kazahstan, unde cei între 55 și 60 de ani prezintă riscuri mai mari să moară de boli cardiovasculare decât francezii între 75 și 80 de ani. Rata mortalității la bărbați și la femei — de toate vârstele — din cauza acestor boli este de șase ori mai mare în Rusia decât în Franța, arată studiul.
Bolile cardiovasculare, care pot duce la stop cardiac și la accidente vasculare cerebrale (AVC), reprezintă cauza morții a circa 4 milioane de persoane pe an în Europa, adică peste o jumătate din totalul deceselor înregistrate.
În timp ce situația s-a îmbunătățit, în general, în cazul bărbaților, bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la femeile din toate țările europene, cu excepția Danemarcei, potrivit celor mai recente statistici. 'Această diferență se explică în principal printr-o rată mai mare a accidentelor vasculare cerebrale', afirmă Nick Townsend de la Universitatea Oxford, unul din autorii studiului.
El adaugă că scăderea globală a deceselor în țările cu venituri mari este 'legată probabil' de o mai mare preocupare față de factorii de risc cardiovascular, de combaterea fumatului și de tratamente de prevenire mai eficiente. Tendința de scădere ar putea fi însă pusă în pericol de alți factori, cum ar fi extinderea obezității, mai spune specialistul.
Răspunzând la o întrebare despre cauzele discrepanțelor dintre țările europene, Mike Rayner, coleg al lui Nick Townsend, apreciază că acestea se explică mai ales prin diferențele de mod de viață (alcool, tutun, alimentație) și, într-o măsură mai mică, prin felul în care sunt îngrijiți pacienții cu boli cardiovasculare.
AGERPRES
