Paris
London
New York
Sunday, 22 September, 2019
Last Update 16:38
12:53    |    30/11/2014

Sfântului Andrei, Apostolul care a adus creștinismul pe ”tărâmurile lupilor”

Exista oameni care s-au facut cruce, pt ca noi sa putem purta azi la gat cruci de aur. Uitam cine suntem, desi o vorba din batrani ne dojeneste spunandu-ne ca suntem tomai ceea ce uitam. Suntem nascuti in locul pe care acum mai bine de 2000 de ani , primul apostol al Mantuitorului - Sfantul Andrei – l-a considerat vrednic pentru botezare.

Asa s-a nascut crestinismul la romani. Nu l-am primit din carti, nici din auzite si nici din vreo alta minte „profetica”, ci l-am primit din chiar mainile celui care a fost ucenic al Sf Ioan Botezatorul, iar apoi, ucenic al Fiului lui Dumnezeu, adica martor direct al intalnirii uriase pe acest pamant intre Dumnezeu si creatia Sa, iar apoi, conform sortilor a venit la noi, in Scytia (Dobrogea), ca sa ne aduca, Slova Sfanta, Crucea si Botezul. "Noi suntem romani fiindca suntem crestini, si crestini fiindca suntem romani" spunea istoricul Radu Vulpe.

Legendele despre misiunea de creștinare a Sfântului Andrei spun că acesta a fost trimis în ”tărâmurile lupilor”, unde a fost însoțit și călăuzit în teritoriile dacice de Marele Lup Alb. Aici a poposit precum Mantuitorul, nu intr-o catedrala si nici in vreun palat ci intr-o simpla pestera - (în satul Ion Corvin, din jud. Constanța) .
Aici i-a creștinat pe strămoșii lui Zamolxe, în cele nouă izvoare din vecinătatea peșterii. O baladă dobrogeană amintește că însuși Decebal, urmașul regelui Duras, ar fi venit la peștera Sfântului Andrei:

”La schitul din tei,/ Crucea lui Andrei,/ Cine că-mi venea,/ Și descăleca?/ Venea Decebal,/ Călăre pe-un cal,/ Sfinții că-mi găsea,/ Cu ei că-mi vorbea,/ Dar nu se-nchina/ Nici cruce-și făcea. / La schitul din tei, / Crucea lui Andrei,/ Traian că venea,/ La slujbă ședea,/ Slujbă ascultă, / Și îngenunchea,/ și nu se-nchina.../ Pe murg călărea,/ Și calea-și lua,/ La cetatea lui,/ A Trofeului..." .

Avem o descendenta uriasa. Paradoxal, poate prea mare pentru un popor atat de mic si incercat, dar cu toate astea neclintit in fata vremilor. Si poate, nu intamplator, acest pamant a fost numit de insusi Papa Ioan Paul al II lea : Gradina Maicii Domnului... Atat doar ca, din cand in cand, ar trebui sa mai punem mana pe furtun ca s-o udam si pe grebla ca s-o curatam de balarii.

George Grigoriu

 
Banner
Banner
 
 
Confesiuni Jurnalistice
cu George Grigoriu
Banner
 
 
 
Banner
 
ipv6 ready