Rectorul Universităţii din Bucureşti, profesorul Mircea Dumitru, afirmă că trebuie să se pună o presiune continuă asupra politicienilor ca să accepte condiţia unui discurs onest şi se declară optimist în forţa de atracţie şi puterea de iradiere pe care adevărul continuă să o aibă în societate.
"Cred că este foarte greu să vorbim despre adevăr ca atare în viaţa politică, dar noi, cei care devenim din ce în ce mai conştienţi de lucrurile rele care se pot produce dacă suntem foarte economicoşi cu adevărul şi dacă nu vrem să-l privim în faţă, noi trebuie să punem o presiune continuă asupra politicienilor şi atunci aceştia vor accepta totuşi condiţia unui discurs onest", a declarat pentru AGERPRES profesorul.
El consideră că nu trebuie să ne temem de adevăr.
"Am un mesaj optimist. Nu trebuie să ne temem de adevăr, de demnitatea şi frumuseţea lui şi într-adevăr mesajul christic (n.r. - 'Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi'/Ioan 8.32) este mai mult decât actual astăzi, nu numai în România, ci peste tot în lume. Omul are nevoie de a fi din ce în ce mai sigur pe mijloacele lui intelectuale, dar şi pe cele emoţionale de a se apăra de fake-news, de veştile sau de noutăţile care sunt contrafăcute, de a încerca să iasă din acest moment cultural contorsionat pe care unii dintre noi îl descriu sub titlul generic de post-adevăr", a spus Mircea Dumitru.
Pentru rectorul Universităţii Bucureşti, adevărul continuă să aibă o foarte pregnantă prezenţă în viaţa politică şi morală.
"Nu putem vorbi de un post-adevăr, adevărul îşi păstrează forţa de atracţie şi puterea de iradiere. Dincolo de faptul că este un concept foarte important pentru filosofi şi logicieni ca mine care suntem interesaţi de teorii prin care să explicăm acest concept, adevărul continuă să aibă o foarte pregnantă prezenţă în viaţa politică şi morală", a arătat acesta.
Mircea Dumitru a susţinut duminică prelegerea cu tema "Despre teama de adevăr. Frământări ale unei epoci confuze", găzduită de Sala Mică a TNB, în cadrul programului "Conferinţele Teatrului Naţional".
Conferinţa a urmărit sistematic şi succint câteva episoade ale unei fenomenologii a adevărului, delimitând câteva "patologii" ale acestui concept: "frica de cunoaşterea teoretică" şi paradoxurile logice ale adevărului, confundarea adevărului cu certitudinea, a adevărurilor obiective cu un prezumtiv adevăr absolut, a falsei idei că relativitatea cunoaşterii ar împiedica obţinerea de adevăruri obiective.
În acest periplu, profesorul Dumitru a insistat asupra relaţiei adevărului cu metoda ştiinţei şi cu cunoaşterea, dar şi asupra legăturilor sale cu morala, politica, religia şi cu istoria viitoare, în încercarea de a schiţa remedii la aceste ''maladii'' culturale.
Născut în Bucureşti, în 1960, profesorul Mircea Dumitru predă Logica simbolică şi Logica filosofică la Universitatea din Bucureşti, al cărei rector este din anul 2011.
A fost ministru al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice din iulie 2016 până în ianuarie 2017.
Din 2017 este visiting professor la Beijing Normal University, China. A obţinut o diplomă de doctor în Filosofie/Logică matematică şi filosofică la Universitatea Tulane din New Orleans, SUA, în 1998, şi o a doua diplomă de doctor în Filosofie/Filosofia limbajului la Universitatea din Bucureşti, în 1998.
A fost preşedintele Societăţii Europene de Filosofie Analitică (2011 - 2014). Este preşedintele Institutului Internaţional de Filosofie (Paris, 2017 - 2020).
În 2014 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
În prezent, pregăteşte volumul "Zece eseuri logico-metafizice'' pentru Editura Humanitas, în curs de apariţie în acest an, şi este editorul-autorul volumului de eseuri "Metaphysics, Modality, and Meaning. Themes from Kit Fine", care va fi publicat de Oxford University Press în 2019. AGERPRES
"Cred că este foarte greu să vorbim despre adevăr ca atare în viaţa politică, dar noi, cei care devenim din ce în ce mai conştienţi de lucrurile rele care se pot produce dacă suntem foarte economicoşi cu adevărul şi dacă nu vrem să-l privim în faţă, noi trebuie să punem o presiune continuă asupra politicienilor şi atunci aceştia vor accepta totuşi condiţia unui discurs onest", a declarat pentru AGERPRES profesorul.
El consideră că nu trebuie să ne temem de adevăr.
"Am un mesaj optimist. Nu trebuie să ne temem de adevăr, de demnitatea şi frumuseţea lui şi într-adevăr mesajul christic (n.r. - 'Veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi'/Ioan 8.32) este mai mult decât actual astăzi, nu numai în România, ci peste tot în lume. Omul are nevoie de a fi din ce în ce mai sigur pe mijloacele lui intelectuale, dar şi pe cele emoţionale de a se apăra de fake-news, de veştile sau de noutăţile care sunt contrafăcute, de a încerca să iasă din acest moment cultural contorsionat pe care unii dintre noi îl descriu sub titlul generic de post-adevăr", a spus Mircea Dumitru.
Pentru rectorul Universităţii Bucureşti, adevărul continuă să aibă o foarte pregnantă prezenţă în viaţa politică şi morală.
"Nu putem vorbi de un post-adevăr, adevărul îşi păstrează forţa de atracţie şi puterea de iradiere. Dincolo de faptul că este un concept foarte important pentru filosofi şi logicieni ca mine care suntem interesaţi de teorii prin care să explicăm acest concept, adevărul continuă să aibă o foarte pregnantă prezenţă în viaţa politică şi morală", a arătat acesta.
Mircea Dumitru a susţinut duminică prelegerea cu tema "Despre teama de adevăr. Frământări ale unei epoci confuze", găzduită de Sala Mică a TNB, în cadrul programului "Conferinţele Teatrului Naţional".
Conferinţa a urmărit sistematic şi succint câteva episoade ale unei fenomenologii a adevărului, delimitând câteva "patologii" ale acestui concept: "frica de cunoaşterea teoretică" şi paradoxurile logice ale adevărului, confundarea adevărului cu certitudinea, a adevărurilor obiective cu un prezumtiv adevăr absolut, a falsei idei că relativitatea cunoaşterii ar împiedica obţinerea de adevăruri obiective.
În acest periplu, profesorul Dumitru a insistat asupra relaţiei adevărului cu metoda ştiinţei şi cu cunoaşterea, dar şi asupra legăturilor sale cu morala, politica, religia şi cu istoria viitoare, în încercarea de a schiţa remedii la aceste ''maladii'' culturale.
Născut în Bucureşti, în 1960, profesorul Mircea Dumitru predă Logica simbolică şi Logica filosofică la Universitatea din Bucureşti, al cărei rector este din anul 2011.
A fost ministru al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice din iulie 2016 până în ianuarie 2017.
Din 2017 este visiting professor la Beijing Normal University, China. A obţinut o diplomă de doctor în Filosofie/Logică matematică şi filosofică la Universitatea Tulane din New Orleans, SUA, în 1998, şi o a doua diplomă de doctor în Filosofie/Filosofia limbajului la Universitatea din Bucureşti, în 1998.
A fost preşedintele Societăţii Europene de Filosofie Analitică (2011 - 2014). Este preşedintele Institutului Internaţional de Filosofie (Paris, 2017 - 2020).
În 2014 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
În prezent, pregăteşte volumul "Zece eseuri logico-metafizice'' pentru Editura Humanitas, în curs de apariţie în acest an, şi este editorul-autorul volumului de eseuri "Metaphysics, Modality, and Meaning. Themes from Kit Fine", care va fi publicat de Oxford University Press în 2019. AGERPRES
