According to specialists, the situation at Dombrowski quarry in Kalush, Ukrainian region of Ivano-Frankovsk, is critical. The 150 meter deep mine, which was closed down immediately after the collapse of the Sioviet Union, can no longer store all of the extremely toxic chemical waste here. If the storage barriers give in, about two million cubic meters of waste will flow into the Dniester, which will affect not only the area this river goes through in Moldova, but also the Odessa region and the Romanian Danube Delta.
According to the head of Ukrainian ecologic organization “Carpathian Green Movement,” Mikhail Dovbenciuc, the north part of the quarry is frequently affected by landslides, the terrain having cracks of up to five meters depth. “Dombrowski is the only place in the world where potassium salts are extracted through an open method. And the 545 million cubic meters of extracted rocks left a big hole surrounded by a dead area. And this hole must be covered because there is a risk that houses in the area collapse. And if the river here fills the quarry, the salts will flow into the Dniester,” with severe consequences on the ecosystem and people in the region, Dovbenciuc said.
Before that, ex Ukrainian President Viktor Yushchenko said an accident at the mine could affect 22% of Ukraine’s population.
Moldova Science Academy specialists are also on alert. Prof. Dr. Elena Zubcov from the Zoology Institute within the Academy confirmed on Wednesday that the Dniester river is in terrible condition, ecologically. Other officials insist that the situation should be discussed by the Supreme Secuirt Council.
Ion Dediu, a corresponding member of the Science Academy, says Ukrainian authorities re in no rush to solve the problem. “We have tried for ten years to find a common ground with Ukrainian deputies. Unfortunately we could not. To them, the priority is the Dnieper, and Dniester has no interest to them,” Dediu said.
Marea Neagră și Delta Dunării, amenințate de o CATASTROFĂ ECOLOGICĂ
R. Moldova, dar și litoralul Mării Negre și Delta Dunării, riscă să se confrunte cu o catastrofă ecologică de proporții, din cauza unor depozite instabile de stocare a deșeurilor chimice extrem de toxice, scrie Realitatea.net.
Potrivit specialiștilor, situația creată la cariera Dombrowski din localitatea Kalush, regiunea ucraineană Ivano-Frankovsk, este critică. Mina de 150 de metri adâncime, închisă imediat după destrămarea URSS, a devenit neîncăpătoare pentru deşeurile chimice extrem de toxice depozitate aici. Barajele instabile de stocare ar putea ceda, iar cele aproximativ două milioane de metri cubi de deşeuri vor nimeri în râul Nistru, fiind grav afectată nu doar zona adiacentă acestuia din Republica Moldova, dar şi regiunea Odesa și Delta Dunării din România.
Potrivit președintelui organizației ecologice ucrainene „Mișcarea verde Carpați”, Mihail Dovbenciuc, citat de Jitomirskaia Pravda, râul Sivka umple cariera Dombrowski. Pe malul de nord al carierei au loc alunecări de teren, acesta fiind acoperit cu fisuri de până la 5 m adâncime. „Fără acțiuni urgente, există riscul ca deșeurile chimice să se scurgă în Nistru. Cariera Dombrowski este singurul loc din lume unde se extrag săruri de potasiu prin metodă deschisă. Iar cele 545 mln. de m³ de roci extrase au lăsat o gaură mare împrejmuită de o zonă moartă. Aceasta trebuie acoperită pentru că există riscul ca locuințele din zonă să se prăbușească sub pământ. Iar dacă râul va umple cariera, sărurile se vor scurge în Nistru”, a spus Mihail Dovbenciuc, menționând că, în consecință, oamenii vor rămâne fără apă potabilă și o parte a faunei va muri.
Anterior, ex-preşedintele Ucrainei Victor Iuşcenko a declarat în această zonă situaţie ecologică excepţională, apreciind că un eventual accident la mina Dombrovski ar putea afecta 22 la sută din populaţia Ucrainei.
Alarma este dată și de reprezentanții Academiei de Științe a Moldovei. Prof. Dr. prof. Elena Zubcov de la Institutul de Zoologie al AŞM a confirmat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, că starea ecologică a râului Nistru e catastrofală. „Mediul acvatic al râului s-a schimbat complet. S-a micșorat reproducerea principalelor grupuri de organisme. Mai la Nord de orașul Otaci adâncimea râului era de 3-4 metri, acum poți să-l treci mergând. Mijlocul râului se aseamănă cu un mal”, a spus Elena Zubcov, menționând că circa 80% din speciile de pești din Nistru au fost pierdute.
„Degrabă vom avea doar apă tehnologică, pentru că Ucraina și-a mai construit trei lacuri de acumulare pe râul Nistru”, a adăugat Elena Zubcov.
Avocatul Parlamentar, Aurelia Grigoriu, consideră că problema trebuie discutată la ședința Consiliului Suprem de Securitate. „Vreau să atrag atenția publică asupra acestei probleme, care nu este doar a noastră. L-am rugat pe președintele Nicolae Timofti să discute despre situația ecologică a țării în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate”, a afirmat avocatul parlamentar.
Ion Dediu, membru corespondent al AȘM, consideră că reprezentanții Guvernului ucrainean nu se grăbesc să rezolve problema. „Am încercat timp de 10 ani să găsim limbaj comun cu deputații din Ucraina. Din păcate nu am găsit. Pentru ei râul Nipru e prioritar, iar Nistru nu prezintă interes, poate doar din punctul de vedere al energiei electrice obținute de la Hidrocentrala Belgorod-Dnestrovsc”, este de părere academicianul.
Dacă s-ar produce, catastrofa ar avea consecințe similare celei din 1983 din Stebnik, regiunea Lvov. Atunci, după ce a cedat digul de protecție, circa 5 milioane de saramură de sulf s-a scurs în Nistru. Consecințele au fost eliminate total după un an și șapte luni. „Avem noroc de orașul Odesa, care poate suferi foarte mult în cazul unei asemenea catastrofe, altfel ucrainenii nu ne-ar acorda nicio atenție”, susține dr. hab., prof. Tudor Lupaşcu, directorul Institutului de Chimie al AŞM.
Potrivit specialiștilor, Guvernul ucrainean are nevoie de 3,5 mlrd. de hrivne pentru a preveni catastrofa ecologică de pe Nistru. Totodată, nici Guvernul sau Parlamentul nostru nu au o viziune clară pentru rezolvarea acestei probleme, mai spun ei.
