Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, le-a mulţumit duminică seara susţinătorilor săi pentru realegere, relatează Reuters.
După ce sondajele la ieşirea de la urme şi primele numărători parţiale au arătat că a obţinut din primul tur un nou mandat de şase ani la Kremlin, Putin s-a adresat unei mulţimi de simpatizanţi. Vorbind de pe o scenă ridicată lângă Piaţa Roşie din Moscova, el a apreciat că rezultatul alegerilor reprezintă o recunoaştere a realizărilor din ultimii ani. El a insistat asupra nevoii de unitate şi le-a promis ruşilor că va obţine realizări importante alături de ei şi se va gândi la viitorul ţării. Înainte de a coborî de pe scenă, preşedintele a dat tonul scandărilor "Rusia! Rusia!", preluate de mulţime.
Potrivit numărătorii a circa 50% din voturi, Vladimir Putin a obţinut peste 75%, astfel încât nu va mai fi nevoie de un al doilea tur de scrutin.
Franţa a anunţat, duminică, că nu recunoaşte desfăşurarea alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea, la patru ani după anexarea "ilegală" a peninsulei ucrainene de către Moscova, informează AFP.
"Franţa nu recunoaşte organizarea alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea astăzi, duminică", a declarat într-un comunicat Ministerul Afacerilor Externe.
"La patru ani de la anexarea ilegală a Republicii autonome Crimeea şi Sevastopolului, Franţa rămâne ferm ataşată restabilirii depline a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Punerea în discuţie prin forţă este contrară dreptului internaţional, inclusiv angajamentelor asumate de Federaţia Rusă", subliniază ministerul.
Ucraina a reacţionat de asemenea, avertizând vineri că interzice accesul alegătorilor ruşi în consulatele ţării lor pentru a lua parte la vot, provocând "indignarea" Rusiei.
Printre altele, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian urmează să efectueze o vizită la Kiev pe 22 şi 23 martie pentru discuţii cu autorităţile ucrainene, "mai ales despre situaţia din Crimeea şi Donbas", în timp ce Franţa se declară "preocupată de militarizarea peninsulei şi deteriorarea situaţiei drepturilor omului, afectând în special tătarii din Crimeea".AGERPRES
După ce sondajele la ieşirea de la urme şi primele numărători parţiale au arătat că a obţinut din primul tur un nou mandat de şase ani la Kremlin, Putin s-a adresat unei mulţimi de simpatizanţi. Vorbind de pe o scenă ridicată lângă Piaţa Roşie din Moscova, el a apreciat că rezultatul alegerilor reprezintă o recunoaştere a realizărilor din ultimii ani. El a insistat asupra nevoii de unitate şi le-a promis ruşilor că va obţine realizări importante alături de ei şi se va gândi la viitorul ţării. Înainte de a coborî de pe scenă, preşedintele a dat tonul scandărilor "Rusia! Rusia!", preluate de mulţime.
Potrivit numărătorii a circa 50% din voturi, Vladimir Putin a obţinut peste 75%, astfel încât nu va mai fi nevoie de un al doilea tur de scrutin.
Franţa a anunţat, duminică, că nu recunoaşte desfăşurarea alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea, la patru ani după anexarea "ilegală" a peninsulei ucrainene de către Moscova, informează AFP.
"Franţa nu recunoaşte organizarea alegerilor prezidenţiale ruse în Crimeea astăzi, duminică", a declarat într-un comunicat Ministerul Afacerilor Externe.
"La patru ani de la anexarea ilegală a Republicii autonome Crimeea şi Sevastopolului, Franţa rămâne ferm ataşată restabilirii depline a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internaţional. Punerea în discuţie prin forţă este contrară dreptului internaţional, inclusiv angajamentelor asumate de Federaţia Rusă", subliniază ministerul.
Ucraina a reacţionat de asemenea, avertizând vineri că interzice accesul alegătorilor ruşi în consulatele ţării lor pentru a lua parte la vot, provocând "indignarea" Rusiei.
Printre altele, ministrul francez de externe Jean-Yves Le Drian urmează să efectueze o vizită la Kiev pe 22 şi 23 martie pentru discuţii cu autorităţile ucrainene, "mai ales despre situaţia din Crimeea şi Donbas", în timp ce Franţa se declară "preocupată de militarizarea peninsulei şi deteriorarea situaţiei drepturilor omului, afectând în special tătarii din Crimeea".AGERPRES
